Platforma ROeID, destinată creării identității digitale pentru cetățenii români, ar putea fi extinsă în viitor pentru identificarea utilizatorilor în relația cu băncile sau notarii. Această direcție de dezvoltare a fost anunțată de Bogdan Dumitru, ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, în cadrul unui interviu acordat pentru Economedia. Obiectivul este ca tot mai multe instituții și companii să recunoască acest tip de identitate digitală în interacțiunea cu clienții.
Bogdan Dumitru a subliniat că, deși există o ușoară întârziere, procesul de adoptare a sistemului este în curs de recuperare. Ministrul vizează atingerea unui prag de 5 milioane de utilizatori ROeID până în anul 2028. Pentru a accelera acest proces, autoritățile vor încerca o mișcare laterală, încercând să convingă instituții din afara statului, precum bănci sau notariate, să integreze acest sistem în activitatea lor cotidiană.
Utilizarea platformei ar trebui să devină tot mai frecventă pe măsură ce cetățenii vor observa utilitatea concretă a serviciului. Bogdan Dumitru a explicat faptul că ROeID oferă un acces specific și securizat în raportul cu instituțiile statului, oferind o alternativă modernă la metodele vechi de autentificare prin e-mail și parolă. Sincronizarea dintre mecanismele de identificare și serviciile oferite este esențială pentru a facilita viața utilizatorilor.
În ceea ce privește funcționalitățile tehnice, în aplicația ROeID a fost deja integrată semnătura digitală prin cartea electronică de identitate (CEI), însă aceasta nu reprezintă încă o semnătură electronică calificată. Ministrul a menționat că urmează să se lucreze la integrarea acestor elemente și la o sincronizare mai bună între mecanisme. Procesul tehnic necesită cercetări suplimentare pentru a asigura standardele de securitate necesare.
Problemele de validare a conturilor, apărute la lansarea platformei eSănătatea mea, au fost atribuite utilizării vechilor cărți de identitate. Bogdan Dumitru a precizat că, deoarece aceste documente nu au elemente de securitate conform standardelor UE, verificarea datelor necesită intervenția unui operator uman pentru a preveni fraudele sau furtul de identitate. Pe măsură ce cetățenii vor trece la noile buletine, verificările vor deveni automate.
Proiectul de digitalizare a identității în România face parte dintr-un context mai larg de modernizare a serviciilor publice și de integrare a tehnologiilor noi în administrația de stat. Această tranziție de la procesele manuale la cele automate este crucială pentru gestionarea volumelor mari de date și pentru reducerea blocajelor tehnice care apar în momentele de vârf de cereri de la cetățeni.