Guvernul a decis alocarea a două miliarde de lei pentru acoperirea unor plăți restante acumulate de administrațiile locale, instituții publice și spitalele din rețeaua autorităților locale. Această măsură a fost introdusă prin rectificarea bugetară de vineri, 30 octombrie, și are scopul de a debloca relațiile financiare dintre sectorul public și companiile private. Fondurile sunt destinate stingerii obligațiilor fiscale ale furnizorilor care au de încasat bani de la primării sau alte unități administrativ-teritoriale.
Procedura de compensare funcționează prin utilizarea sumelor pentru achitarea restanțelor fiscale ale furnizorilor, în cazul în care aceștia au datorii către stat. Banii nu pot fi folosiți liber de către primării pentru orice plată, ci sunt strict direcționați către stingerea obligațiilor eligibile, pe baza certificatelor de atestare fiscală. Printre beneficiarii indirecți se numără operatorii de transport public, companiile de energie termică și furnizorii de bunuri, servicii sau lucrări executate pentru autorități.
Mecanismul vizează exclusiv plățile restante înregistrate la data de 30 septembrie 2026, aplicându-se unităților administrativ-teritoriale, subdiviziunilor acestora și instituțiilor finanțate din bugetele locale. Cererile pentru aceste sume pot fi depuse până la 25 noiembrie 2026, însă orice fond repartizat care nu este utilizat până la 21 decembrie 2026 va fi retras de la entitățile respective. Această limită temporală scurtă pune presiune pe capacitatea administrațiilor de a pregăti documentația necesară pentru procesul de compensare.
Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), a declarat că această sumă de două miliarde de lei este o „mică picătură” și nu rezolvă problema datoriilor. El a subliniat că politicile incoerente ale statului au dus la acumularea de restanțe, menționând că investițiile întrerupte generează costuri suplimentare de conservare. Emil Drăghici a criticat lipsa de predictibilitate, semnalând că o sumă de 60 de miliarde ar fi fost mult mai adecvată situației actuale.
Consultantul fiscal Adrian Bența a avertizat că situația este mult mai gravă, menționând că în perioada dintre mai și prezent, volumul de restanțe poate fi de 20-30 de miliarde de lei. El a observat că, în timp ce execuția bugetară indică încasări record, există o problemă de structurare a cheltuielilor, inclusiv supraîncărcarea organigamelor în primării. Adrian Bența a punctat că multe firme își suspendă plățile, ceea ce afectează familiile angajate în aceste companii care așteaptă fondurile de la stat.
Contextul financiar al administrațiilor locale este marcat de o presiune constantă asupra bugetelor, în condiții în care veniturile din impozite nu acoperă întotdeauna cheltuielile cu salariile. În cadrul proceselor de reformă administrativă, se discută frecvent despre comasarea comunelor pentru a depăși pragurile de populație necesare, însă aceste decizii contribuie la incertitudinea financiară a autorităților locale. Această instabilitate afectează capacitatea de planificare a investițiilor și gestionarea restanțelor fiscale.