Guvernul condus de Luca Niculescu a aprobat vineri prima rectificare bugetară a anului, într-un context economic marcat de o prognoză de scădere de 0,4% pentru finalul anului. Această decizie vine într-un moment de presiune financiară majoră, în care Ministerul Finanțelor trebuie să asigure fondurile necesare pentru cheltuieli critice, precum salariile, pensiile și dobânzile. Obiectivul principal al administrației este găsirea unor surse de finanțare pentru a menține echilibrul bugetar într-un climat de incertitudine economică.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că instituția are nevoie de 70 de miliarde de lei, echivalentul a 13 miliarde de euro, pentru a acoperi cheltuielile în următoarele 8 săptămâni. Pentru a obține aceste sume, guvernul pregătește o ieșire pe piețele externe prin vânzarea de obligațiuni cu scadențe de la 5 la 10 ani. Această mișare este considerată esențială pentru a reduce presiunea de împrumut de pe piața internă, unde capacitatea de achiziție a băncilor și a investitorilor străini este limitată.
Situația este complicată de scăderea ponderii investitorilor străini pe titlurile de stat românești în lei, din cauza tensiunilor interne și a riscului de retrogradare de către agențiile de rating. În paralel, creșterea dobânzilor în economii precum SUA, Germania, Franța sau Japonia direcționează capitalul către aceste piețe. Ministerul Finanțelor trebuie, prin urmare, să acceseze împrumuturi în valută pentru a reface rezervele valutare ale BNR, care au fost afectate de intervențiile pentru controlul cursului de schimb.
În luna septembrie, rezervele valutare au suferit o scădere de aproape 5 miliarde de euro, din cauza intervențiilor Băncii Naționale și a necesității de a plăti împrumuturi externe la scadență. Alexandru Nazare a subliniat că România se află într-un echilibru foarte fragil, unde respectarea țintei de deficit de 6,2% din PIB este vitală pentru menținerea ratingului de țară. Costul împrumuturilor rămâne ridicat, atât pe piața internă, la 7,2% pentru titlurile pe 10 ani, cât și pe cea externă, peste 6% pentru euro.
Deficitul bugetar pe cash, care reflectă încasările și cheltuielile efective, a fost de 78 de miliarde de lei în primele nouă luni, reprezentând 3,81% din PIB. Această cifră este cu 24 de miliarde de lei mai mică față de perioada aceeași din 2025, însă nu include facturile recunoscute dar neplătite sau sumele datorate prin decizii judecătorești. Guvernul trebuie să gestioneze aceste obligații, inclusiv sumele de peste 5 miliarde de lei obținute în justiție, pentru a asigura stabilitatea financiară.
Acest proces de finanțare reprezintă primul test major pentru guvernul Luca Niculescu și pentru președintele Nicușor Dan. Capacitatea de a accesa piețele externe la costuri rezonabile va determina și următoarea rectificare bugetară de la sfârșitul lunii noiembrie, precum și credibilitatea bugetului pentru anul 2027. Succesul acestor operațiuni este crucial pentru discuțiile viitoare cu agențiile de rating și pentru menținerea accesului României la finanțare externă într-un mediu global competitiv.