Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este privită cu un scepticism tot mai accentuat în rândul statelor membre, în timp ce susținerea publică a suferit o scădere semnificativă. Conform unui sondaj publicat în octombrie de Fundația Bertelsmann, doar 47% dintre rezidenții UE consideră că Ucraina ar trebui să adere în următorii ani. Această cifră reprezintă o scădere drastică față de nivelul de 69% înregistrat în martie 2022, când entuziasmul era mult mai ridicat.
În anumite state europene, opoziția față de integrarea Kievului este chiar majoritară. În Franța și Polonia, 57% dintre respondenți se opun aderării Ucrainei în perioada următoare, în timp ce în Germania acest procent este de 59%. Această tendință este alimentată și de ascensiunea partidelor populiste din diverse țări membre, care se opun extinderii blocului european. Un diplomat european de rang înalt a subliniat că, din cauza alegerilor naționale programate anul viitor, multe guverne vor fi prea ocupate pentru a pleda activ pentru acest proces.
Obstacolele pe care Kievul trebuie să le depășească sunt multiple, de la reformele legislative necesare pentru îndelinirea standardelor democratice și economice, până la problemele interne grave. Ucraina se confruntă cu o istorie de corupție profund înrădăcinată și cu incertitudinea legată de rezultatul războiului. De asemenea, dimensiunea mare a țării complică procesul de integrare. Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, susține că integrarea este benefică pentru UE, menționând că Ucraina dispune de o armată de un milion de oameni, testată în luptă.
Sectorul agricol reprezintă un punct critic de conflict între statele membre și Ucraina. Fermierii polonezi, precum Miroslaw Halej, exprimă temeri legate de impactul importurilor de cereale ucrainene, care ar putea inunda piața europeană cu produse ieftine. Marine Le Pen din Franța a avertizat că integrarea ar aduce o concurență acerbă și nedreaptă, ducând la reducerea cotelor de subvenții agricole. În Germania, o moțiune depusă în septembrie de către opoziție a îndemnat guvernul să excludă aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Pentru a gestiona riscurile, au apărut propuneri de integrare treptată sau de crearea unui statut special. Friedrich Merz a propus acordarea Ucrainei statutului de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri, dar fără drept de vot. Comisia Europeană a sugerat, la rândul său, consolidarea unei politici de integrare pe sectoare precum energia, transporturile sau apărarea. De asemenea, s-a discutat despre impunerea unor limite pentru accesul pe piață al produselor agricole sensibile din Ucraina, pentru a proteja economiile locale.
Procesul de extindere a Uniunii Europene implică modificări structurale profunde, deoarece integrarea unui stat de dimensiunea Ucrainei ar putea schimba echilibrul puterii. Cu o populație de aproximativ 40 de milioane de oameni înainte de război, Ucraina ar deveni probabil al cincilea sau al șaselea stat ca mărime în bloc. Această schimbare ar putea necesita reforme interne ale UE, deoarece deciziile sunt luate prin unanimitate sau prin sisteme de vot care favorizează statele membre mai mari, afectând influența actuală a unor țări.