Procesul de extindere a Uniunii Europene către statele candidate Moldova, Ucraina și Muntenegru se confruntă cu noi dificultăți diplomatice în cadrul Consiliului European. Ungaria și Bulgaria au solicitat modificări esențiale în proiectul de concluzii pregătit pentru summitul liderilor europeni de pe 15 și 16 octombrie. Aceste două state au cerut eliminarea mențiunii privind deschiderea „cât mai curând posibil” a clusterelor de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina, alterând textul inițial al documentului oficial.
Versiunea actualizată a proiectului de concluzii nu mai conține expresia menționată în paragrafele dedicate Ucrainei și Republicii Moldova. Ungaria și Bulgaria au argumentat necesitatea acestei schimbări prin dorința de a respecta formulările convenite anterior de liderii europeni și de a evita presiunile politice suplimentare. Documentul final rămâne în curs de negociere între cele 27 de state membre, putând suferi noi ajustări înainte de adoptarea oficială de către liderii Uniunii.
În ceea ce privește Ucraina și Republica Moldova, negocierile oficiale au fost deschise la Luxemburg pe 13 octombrie. Cele două țare au deschis deja clusterele aferente pieței interne și competitivității, însă trebuie să finalizeze deschiderea grupurilor pentru agenda verde și pentru resurse și agricultură. Consiliul European analizează în prezent, la Bruxelles, atât procesul de extindere, cât și reformele necesare pentru ca blocul comunitar să poată integra noii membri.
Pe altă parte, parcursul Muntenegrului este complicat de presiunile exercitate de Croația, care impune rezolvarea unor dispute istorice înainte de finalizarea negocierilor. Prim-ministrul croat Andrej Plenković a subliniat existența unor probleme vechi de zeci de ani care blochează capitolele despre justiție, politică externă și drepturi fundamentale. Deși Muntenegru este cea mai avansată țară candidată, cu 21 de capitole închise provizoriu din 33, Croația solicită pași concreți pentru rezolvarea conflictelor.
Disputele dintre Zagrebul și Muntenegru vizează implicarea acestuia în agresiunea militară din anii 1990, inclusiv atacurile asupra orașului Dubrovnik. Croația solicită despăgubiri pentru cetățenii deținuți în lagărul de la Morinj, expunerea unei plăci comemorative și redenumirea unei piscine din Kotor. De asemenea, Croația insistă pe continuarea discuțiilor privind delimitarea frontierelor, deși susține oficial ambițiile de aderare ale statului vecin, vizând finalizarea procedurilor până în anul 2028.
Procesul de extindere europeană are loc într-un context în care liderii UE se confruntă cu dificultăți de coordonare pe alte teme majore. În prezent, negocierile privind viitorul bugetului european par să fie tot mai incerte, fără un acord clar până la sfârșitul anului. Această lipsă de consens la nivel de summit adaugă o presiune suplimentară asupra deciziilor privind integrarea noilor state membre în structura blocului comunitar.