Comisia Europeană a declanșat, la 1 octombrie 2026, o procedură de infringement împotriva României, din cauza regimului fiscal aplicat câștigurilor din investiții. Autoritatea europeană consideră că actualul sistem creează diferențe de tratament pentru investitorii care utilizează intermediari din alte state ale Uniunii Europene sau din Spațiul Economic European, fără a avea un sediu permanent în România. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a aborda aspectele semnalate de Comisie.
În prezent, sistemul fiscal românesc aplică două modalități distincte de impozitare, în funcție de tipul de intermediar utilizat. Clienții care apelează la intermediari care intră sub incidența regimului de reținere la sursă plătesc un impozit de 3% sau 6% pentru fiecare tranzacție profitabilă. În schimb, investitorii care utilizează alți brokeri sunt, de regulă, supuși unei impozitări de 16% aplicată asupra câștigului net anual impozabil, ceea ce descurajează utilizarea serviciilor financiare transfrontaliere.
Horia Păcurar, Branch Manager NAGA, avertizează că o reformă fiscală nu trebuie să se concentreze doar pe cote nominale, deoarece acestea pot fi înșelătoare. De exemplu, un impozit de 6% aplicat tranzacțiilor profitabile, fără posibilitatea de a compensa pierderile, poate genera o obligație fiscală mult mai mare decât o cotă de 16% aplicată câștigului net anual. Într-un scenariu cu 10.000 de lei câștig și 8.000 de lei pierdere, impozitul de 6% ar fi de 600 de lei, în timp ce cel de 16% ar fi de doar 320 de lei.
Există trei scenarii principale pentru modificarea acestui sistem fiscal în perioada următoare. Prima variantă presupune extinderea regimului de reținere la sursă, cu cote de 3% sau 6%, către intermediarii eligibili din UE și SEE. A doua opțiune ar fi reducerea cotei de 16% pentru investitorii din afara acestui regim, menținând totodată impozitarea pe câștigul net anual. A treia variantă vizează introducerea unei cote unice de 16% pe câștigul net anual pentru toți investitorii, permițând compensarea pierderilor indiferent de broker.
Implementarea unei noi reglementări ar putea aduce riscuri semnificative pentru piața financiară locală și pentru protecția investitorilor. Dacă regimul de reținere la sursă este extins, brokerii europeni ar putea fi nevoiți să suporte costuri suplimentare de raportare și înregistrare în România. Dacă aceste cerințe devin prea mari, unii intermediari ar putea decide că piața românească nu mai este viabilă comercial, ceea ce ar reduce numărul de furnizori reglementați de care pot beneficia cetățenii.
Deciziile privind reglementările fiscale și relația cu instituțiile europene rămân subiecte sensibile în contextul politic actual. În perioada recentă, dinamica dintre statele membre și Comisia Europeană a fost marcată de dezbateri privind bugetele și resursele financiare. Această procedură de infringement subliniază importanța armonizării legislației naționale cu normele comunitare pentru a asigura un mediu de investiții echitabil și transparent pentru toți actorii economici.