Liderii Uniunii Europene nu au reușit să stabilească un compromis privind următorul buget pe termen lung al blocului comunitar în cadrul summitului de la Bruxelles. Discuțiile de joi s-au prelungit peste durata estimată, însă liderii nu au făcut concesii semnificative pentru a debloca negocierile. Această situație pune sub semnul întrebării posibilitatea de a finaliza un acord până la sfârșitul anului 2026, termenul care fusese stabilit până în acest moment pentru încheierea procesului.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, urmează să preia conducerea negocierilor și să prezinte o nouă propunere în următoarele săptămâni. Această inițiativă vine după ce propunerea de compromis a președinției irlandeze, care vrea reducerea bugetului total cu 141 de miliarde de euro, a fost respinsă în mare parte. Noua direcție ar trebui să mențină contribuțiile naționale la un nivel scăzut, să includă un nou pachet de taxe la nivelul UE și să păstreze flexibilitatea pentru anumite cheltuieli.
Tensiunile dintre guverne au dus la modificarea proiectului de concluzii comune, unde formularea privind obiectivul de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului a fost atenuată. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat în fața Senatului că termenul limită nu trebuie să fie mai important decât conținutul acordului. Meloni a subliniat că Italia nu va semna un document care nu îi este avantajos doar pentru a respecta o dată calendaristică stabilită anterior.
Ulf Kristersson, premierul interimar al Suediei, a exprimat un optimism scăzut, afirmând că nu este probabil un acord luna aceasta sau luna viitoare. El a susținut că nici măcar nu este sigur dacă se poate ajunge la un compromis înainte de sfârșitul anului. Dacă negocierile se amână până în 2027, Antonio Costa avertizează că s-ar putea să nu mai existe timp suficient pentru finalizarea actelor legislative necesare pentru ca bugetul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.
Contextul politic internațional complică situația, deoarece în 2027 sunt programate alegeri naționale în Franța, Italia, Polonia, Finlanda, Estonia, Slovacia și Grecia. În Franța, Marine Le Pen, candidata de extremă dreapta și actuală favorită, a promis limitarea contribuției țării la bugetul UE de la opt miliarde de euro la cinci miliarde de euro pe an. Aceste campanii electorale ar putea îngreuna procesul de negociere și ar putea amâna decizia finală până în toamna anului 2027.
Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a menționat că aceste alegeri vor crea probabil probleme în procesul de decizie. Pe lângă impactul politic, procesul de negociere a Cadrului Financiar Multianual (CFM) este esențial pentru continuitatea finanțării UE. Un acord întârziat ar putea afecta direct modul în care fondurile europene ajung la beneficiari, riscând întreruperi în distribuția resurselor începând cu începutul anului 2028.