Președintele Nicușor Dan participă vineri, 16 octombrie, la Reuniunea Consiliului European, unde negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani reprezintă un punct critic. Pe masa discuțiilor se află direcția financiară a blocului european, într-un context marcat de opoziții interne semnificative. Această etapă de decizii este esențială pentru stabilitatea investițiilor și pentru capacitatea de răspuns a statelor membre în fața provocărilor globale actuale.
În cadrul grupului „Prietenii Coeziunii”, Nicușor Dan a discutat cu premierul italian Giorgia Meloni despre patru priorități fundamentale pentru statele membre. Acestea includ asigurarea unor resurse suficiente pentru obiectivele comune, menținerea coeziunii în politicile agricole, garantarea unor contribuții corecte din partea statelor și evitarea oricăror reduceri bugetare. Aceste cerințe vizează protejarea intereselor țărilor care depind în mod direct de mecanismele de finanțare europene pentru dezvoltarea lor internă.
Analistul economic Andrei Caramitru subliniază că există o falie periculoasă între țările „frugale”, precum Germania, Austria și Olanda, care cer reduceri bugetare, și restul de aproximativ 17 țări care solicită creșterea fondurilor. Bugetul actual al UE reprezintă doar 1,1% din PIB-ul Europei, o cifră mult sub nivelul de 15-17% din PIB observat în sisteme precum cel al SUA sau al Elveției. Fără o centralizare mai puternică pentru tehnologie, inovație și apărare, Europa va rămâne în desventaj competitiv în fața marilor puteri.
Pentru România, riscul de a vedea o scădere a bugetului european este extrem de grav, având în vedere că PNRR se încheie la 30 august 2026. Andrei Caramitru explică faptul că, odată cu terminarea acestui program, va exista deja o lipsă de fonduri pe care Guvernul va trebui să o gestioneze. Dacă la această problemă se adaugă și o reducere a bugetului general al UE pentru următorii 7 ani, capacitatea țării de a genera creștere economică va fi compromisă serios.
Problema utilizării resurselor este una centrală, deoarece mecanismul actual de atragere a fondurilor în România este considerat ineficient. Andrei Caramitru menționează că în cadrul PNRR s-au investit sume masive care nu s-au reflectat în creșterea economică, din cauza fragmentării proiectelor în mii de investiții mici și locale. În loc de proiecte de anvergură, precum centre de inteligență artificială sau investiții strategice în energie cu Romgaz sau Hidroelectrica, s-au realizat adesea lucrări de mică amploare.
Contextul negocierilor de la Bruxelles se încadrează într-un climat politic tensionat, unde deciziile privind suveranitatea și finanțele sunt supuse unor compromisuri dificile. În timp ce anumite decizii de apărare sunt luate prin NATO sau FRONTEX pentru granițe, modelul de finanțare centralizat rămâne un subiect de dezbatere intensă. Succesul acestor negocieri va determina dacă Uniunea Europeană va evolua spre o structură mai federală sau dacă fragmentarea financiară va afecta stabilitatea economică a tuturor membrelor.