Președintele Nicușor Dan a anunțat marți seara, în cadrul unei conferințe de presă ce a durat peste două ore și jumătate, interzicerea jurnalistului Ovidiu Vanghele de la evenimentele organizate la Palatul Cotroceni. Decizia vizează participarea acestuia la conferințele de presă și capacitatea de a adresa întrebări șefului statului pe parcursul mandatului actual. Nicușor Dan a justificat această măsură prin injuriile pe care jurnalistul de la Centrul de Investigații Media le-ar fi adresat în mod repetat.
Conflictul a atins punctul critic în timpul sesiunii de întrebări, când Ovidiu Vanghele a solicitat explicații despre procurorul general Cristina Chiriac și votul acesteia în cadrul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Jurnalistul a întrebat dacă situația legată de lipsa unei sesizări la Inspecția Judiciară se încadrează în reforma justiției promisă în campania electorală. În loc de un răspuns pe fondul subiectului, președintele i-a comunicat că nu mai este binevenit la Palatul Cotroceni.
Analiza postărilor de pe rețelele sociale arată că Ovidiu Vanghele a folosit un limbaj extrem de dur la adresa președintelui în luna aprilie 2026. Într-un mesaj din 8 aprilie, jurnalistul l-a numit pe Nicușor Dan „netrebnic”, „gunoi” și „nemernic”, susținând că acesta s-a compromis atât politic, cât și moral. O altă postare conținea formulări precum „Ești absolut grețos, abjectule”, atacând președintele în contextul deciziilor privind conducerea parchetelor.
În cadrul conferinței, Nicușor Dan a precizat că dispoziția sa de a exclude jurnalistul nu a fost respectată de angajații Administrației Prezidențiale. Șeful statului a criticat faptul că colegii săi au ignorat ordinul său, permițând accesul jurnalistului în ciuda interdicției. Președintele a subliniat că această măsură este menită să sancționeze comportamentul verbal advers, însă nu a indicat în mod specific mesajele exacte care au declanșat această reacție oficială.
Ovidiu Vanghele a reacționat în noaptea de marți spre miercuri, afirmând că este uimit de cuvintele președintelui. Jurnalistul a declarat că principalul său regret este faptul că nu a obținut un răspuns la întrebarea adresată despre procurorul general, recunoscând că ar fi trebuit să insiste pentru explicații. Acesta a menționat că îi reproșează faptul că nu a fost „mai bun de-atât” în gestionarea interacțiunii cu șeful statului.
Această dispută publică intervine într-un context de intensă dezbatere privind integritatea instituțiilor din justiție și modul în care deciziile de numire în cadrul CSM sunt monitorizate de opinia publică. Tensiunile dintre reprezentanții administrației prezidențiale și presa de investigație reflectă un climat de conflict constant privind responsabilitatea politică și transparența proceselor de reformă judiciară în România.