Alegătorii care nu împărtășesc valorile sau politicile unor partide extremiste aleg totuși să îi susțină prin vot. Această tendință este explicată de expertul în politici internaționale Oana Popescu-Zamfir prin sentimentul de abandon resimțit de cetățeni. Oamenii care nu se mai simt reprezentați de sistemul actual caută o formă de contestare suficient de puternică pentru a provoca o schimbare radicală în structura politică actuală.
Ascensiunea radicalismului este legată de presiunile externe asupra democrațiilor și de incapacitatea instituțiilor de a răspunde evoluțiilor sociale. Oana Popescu-Zamfir subliniază faptul că partidele politice au devenit tot mai nereprezentative în raport cu electoratul lor. Există o discrepanță majoră între agenda publică și cea politică, deoarece partidele nu mai țin pasul cu schimbările accelerate care au loc în societatea contemporană.
Digitalizarea și comunicarea instantanee au oferit noi modalități de organizare pentru cetățenii care anterior nu aveau o voce în spațiul public. Aceste instrumente permit grupurilor de oameni să se organizeze și să fie auziți fără a trece prin structurile tradiționale. Un exemplu recent menționat este situația din Serbia, unde o mișcare a studenților, pornită inițial ca un protest, a reușit să câștige alegeri prin aceste mecanisme.
Partidele vechi și puternice manifestă o abordare refractară în încercarea de a-și păstra poziția în fața noilor amenințări. Aceste organizații politice tind să se concentreze pe menținerea statutului propriu și pe protejarea intereselor individuale în loc să răspundă nevoilor electoratului. Această izolare a instituțiilor și a partidelor de realitatea socială contribuie direct la creșterea popularității mișcărilor de extremă dreapta sau de radicalitate.
Oana Popescu-Zamfir deține funcția de Senior Fellow pe securitate europeană la RUSI, Londra, și este director al Global Focus. Expertiza sa include activități în grupul de reflecție strategică „România în UE” de la Cotroceni. În viitorul apropiat, aceasta va face parte din board-ul Colegiului NATO, ocupând un loc în Consiliul Consultativ Academic al Colegiului de Apărare al NATO de la Roma.
Fenomenul de polarizare politică și de scădere a încrederii în instituțiile democratice este o temă centrală în dezbaterea europeană actuală. Această dinamică apare în contextul în care societățile se transformă rapid sub influența tehnologiei, iar structurile de guvernare rămân adesea rigide. Discuțiile despre reprezentativitatea politică sunt esențiale pentru înțelegerea stabilității democrațiilor în regiunea Mării Negre și în întreaga Uniune Europeană.