Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

Parlament

Mecanismul taxării inverse: de ce este propusă extinderea acestuia pentru combaterea fraudelor cu TVA

Taxarea inversă este văzută ca o soluție pentru reducerea pierderilor de TVA, însă implementarea sa generalizată întâmpină opoziție la Bruxelles și în Guvern.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Mecanismul taxării inverse: de ce este propusă extinderea acestuia pentru combaterea fraudelor cu TVA
Foto: Money.ro

România se confruntă cu pierderi masive de venituri fiscale, raportul Comisiei Europene din decembrie 2025 indicând un deficit de 9,2 miliarde de euro în anul 2023. Din fiecare 100 de lei de TVA pe care statul ar fi trebuit să-i încaseze, România a ratat 30 de lei, un rezultat inferior mediei europene de 9,5%. În acest context, subiectul taxării inverse revine în atenția autorităților pentru a limita impactul firmelor-fantomă și al fraudei carusel.

Taxarea inversă funcționează prin eliminarea plății TVA-ului între firme, astfel încât taxa să fie încasată efectiv abia la vânzarea către consumatorul final. În prezent, Codul fiscal aplică acest regim pentru cereale, energie, telefoane sau laptopuri, dar pentru anumite categorii termenul limită este 31 decembrie 2026. La Bruxelles se discută prelungirea acestui mecanism până în iunie 2030, însă nu există încă un proiect oficial din partea Ministerului Finanțelor pentru modificarea Codului fiscal.

O propunere legislativă formulată de AUR, susținută de Petrișor Peiu și Gianina Șerban, vizează extinderea taxării inverse la aproape întreaga economie. Proiectul, care a fost respins de Senat în martie, așteaptă acum votul Camerei Deputaților. Susținători precum Gabriel Biriș argumentează că această măsură ar reduce drastic rambursările de TVA și ar elimina frauda carusel, însă Guvernul a emis un punct de vedere negativ, considerând că propunerea ar contraveni Directivei europene și Constituției.

Experții care se opun generalizării avertizează că riscul se mută către firmele mici și că fraudatorii se vor adapta rapid la sectoarele neacoperite. Mariana Vizoli subliniază că colectarea s-ar muta la peste 600.000 de magazine, fiind mult mai greu de controlat decât cei 2.000 de mari contribuabili actuali. De asemenea, Delia Cataramă a semnalat riscul ca achizițiile personale să fie efectuate pe firme, în timp ce Alexandru Nazare a considerat că fereastra de oportunitate pentru o taxare generalizată a fost pierdută.

Evoluția digitalizării fiscale în România a inclus implementarea unor instrumente precum e-Factura, care a devenit obligatorie pentru toate firmele începând cu anul 2024. Deși e-Factura și e-Transport sunt utilizate pentru controale țintite, Comisia Europeană a refuzat recent cererea României de a aplica taxarea inversă și pentru legume și fructe. Autoritățile europene consideră că orice abatere de la plata TVA-ului pe etape trebuie să rămână o soluție de ultimă instanță.

Situația fiscală a României este marcată de provocări constante în colectarea taxelor, în condiții în care pierderile de TVA rămân semnificative. În primele nouă luni ale anului 2026, statul a rambursat suma de 26,7 miliarde de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Această presiune asupra bugetului accentuează necesitatea unor mecanisme de control mai eficiente, însă echilibrul între combaterea fraudelor și costurile administrative ale companiilor rămâne un punct de conflict politic și economic.

Surse

Sursa: Money.ro

Tot în Parlament