Traian Băsescu a declarat că situația legată de raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 reprezintă un eveniment de o importanță majoră pentru România. Fostul președinte a subliniat că acest subiect nu mai poate rămâne în nelumire, considerând procesul de anulare a alegerilor într-un stat democratic ca fiind de neimaginat. El a comparat impactul acestui eveniment cu cel al Revoluției din Decembrie 1989, cerând o anchetă clară și un temei explicat pentru decizia luată.
În ceea ce privește rolul președintelui, Traian Băsescu a precizat că acesta nu are atribuțiuni directe în elaborarea unui astfel de raport. Totuși, fostul șef al statului a criticat modul în care președintele Nicușor Dan gestionează subiectul, considerând că acesta greșește prin menținerea acestui subiect în sfera sa de activitate. Băsescu a susținut că, dacă instituțiile ar fi deținut informații concrete, acestea ar fi fost prezentate demult pe masa președintelui.
Traian Băsescu a propus o metodă de gestionare a informațiilor sensibile pentru a facilita o investigație reală. El a afirmat că președintele ar fi trebuit să prezinte documentele marcate „strict secret” către procurorul general al României, în cadrul unei ședințe CSAT. Această procedură ar fi permis procurorilor cu ORNISS să lucreze la anchetă fără a genera discuții necontrolate, evitând astfel situația în care nicio instituție nu își poate asuma o minciună.
Nicușor Dan a explicat că publicarea raportului a fost amânată deoarece focusul instituțiilor s-a mutat către rezolvarea crizei politice. Deși nu a oferit un calendar precis pentru publicare, președintele a susținut că subiectul a revenit în lista sa de preocupări principale. Nicușor Dan a menționat că există dovezi privind o neregulă financiară evidentă, în condițiile în care un candidat a declarat cheltuieli de campanie de zero, deși au existat sume consistente cheltuite.
Pe lângă aspectele financiare, Nicușor Dan a indicat necesitatea de a prezenta un tablou general despre războiul hibrid dus de Federația Rusă. Acesta a menționat atacuri cibernetice și campanii de dezinformare care afectează România și Europa. Președintele și-a exprimat dorința ca raportul să includă aceste elemente de context, pentru ca publicul să înțeleagă amploarea atacurilor de sabotaj și influenței externe asupra procesului electoral.
Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a generat o dezbatere intensă în spațiul public românesc, fiind văzută ca un moment de instabilitate instituțională. Această situație vine într-un context în care actorii politici și instituțiile de control sunt sub constantă presiune pentru a explica deciziile care afectează suveranitatea votului cetățenilor și integritatea procesului democratic în România.