Proiectul legislativ care ar fi permis adolescenților de peste 16 ani să beneficieze de consiliere școlară fără consimțământul familiei a fost respins de Senat la data de 28 octombrie. Această inițiativă vizează minorii care se confruntă cu anxietate, violență sau probleme grave în familie, dar care nu pot solicita ajutor fără acordul părinților. Decizia finală privind acest subiect legislativ revine acum Camerei Deputaților, care are rolul de a analiza și vota proiectul.
Ministrul Educației, Sorin Costreie, a criticat dur această respingere în cadrul unui eveniment dedicat combaterii violenței împotriva copiilor, desfășurat luni, 9 noiembrie. Acesta a punctat faptul că, în anumite situații, părinții pot fi chiar problema pentru copil, iar stigmatizarea elevilor care apelează la consilierul școlar rămâne un obstacol major. Sorin Costreie și-a exprimat speranța că legislația va fi modificată pentru a proteja acești tineri.
În prezent, regimul legal impune ca consilierea psihopedagogică individuală să necesite acordul scris al părinților, cu excepția situațiilor de criză. Aceste excepții sunt limitate la cazuri precum intenția de suicid sau situații grave de bullying și violență. Psihoterapeutul Gabriela Răileanu explică faptul că un adolescent care trăiește într-un mediu abuziv, controlat excesiv sau amenințat, s-ar putea teme de consecințele solicitării ajutorului, neputând cere permisiunea celor care îi provoacă suferința.
Accesul la sprijin psihologic este îngreunat și de lipsa resurselor umane din sistemul de învățământ. În România există aproximativ 3.500 de consilieri școlari, ceea ce înseamnă că fiecăruia îi revin, în medie, peste 750 de elevi. Gabriela Răileanu avertizează că un adolescent care are nevoie de ajutor, dar nu se află într-o stare de criză extremă, riscă să rămână fără sprijin dacă nu obține acordul familiei, intervenția venind adesea prea târziu.
Problemele emoționale pot fi ignorate de adulți, fiind interpretate greșit ca lene sau lipsă de respect. Semnalele precum izolarea, schimbările de comportament, tulburările de somn sau anxietatea pot fi preluate de părinți abia când apar manifestări grave, cum ar fi consumul de substanțe sau autovătămarea. Specialistul subliniază că un copil nu ar trebui să fie nevoit să demonstreze cât de grav suferă pentru a primi asistență, evitând astfel situațiile critice.
În sistemul de învățământ din România, consilierii școlari joacă un rol esențial în identificarea problemelor psihice ale elevilor. Aceștia funcționează ca prima linie de contact pentru detectarea semnalelor de alarmă precum bullying-ul sau violența domestică. Totuși, eficiența acestora este limitată de numărul de elevi per specialist și de cadrul legislativ actual care impune bariere în comunicarea directă cu minorii de peste 16 ani.