Lia Savonea, care deține funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a obținut o decizie favorabilă în urma unui proces împotriva guvernului Bolojan. Curtea Constituțională a dispus că nu există un conflict de natură juridică între Înalta Curte și Guvern, ceea ce facilitează plata restanțelor salariale ale magistraților. Această decizie deschide calea pentru ca Guvernul să asigure fondurile necesare pentru drepturile salariale scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificări bugetare.
Veniturile de la Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă o parte semnificativă din veniturile sale totale. Lia Savonea are un salariu brut de încadrare de 40.914 lei, la care se adaugă diverse compensații specifice funcției sale. Printre acestea se numără un spor de condiții vătămătoare, plafonat la 300 de lei, și un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Pe baza unei medii de 20%, acest spor de stres este estimat la 8.200 de lei brut.
În cadrul structurii de venituri de la Înalta Curte, Lia Savonea beneficiază și de alte sume suplimentare. Ea încasează un spor de păstrare a confidențialității de 2.050 de lei brut, ceea ce reprezintă 5% din salariul de încadrare de bază. În total, salariul brut de la această instituție este de cel puțin 51.600 de lei, ceea ce înseamnă un venit net de minim 31.000 de lei, echivalentul a aproximativ 6.000 de euro.
Pe lângă activitatea de președinte, Lia Savonea ocupă și funcția de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii. De la CSM, ea încasează o indemnizație lunară de încadrare de 13.921 de lei brut. La această sumă se adaugă un spor de stres de 3.280 de lei și un spor de confidențialitate de 696 de lei brut. Astfel, veniturile brute de la CSM se ridică la aproape 17.900 de lei, adică 10.500 de lei net.
Suma totală pe care Lia Savonea o încasează lunar, combinând veniturile de la Înalta Curte și de la CSM, este de aproximativ 40.000 de lei net. Este important de menționat că accesul la informații privind veniturile sale este limitat, deoarece declarațiile de avere nu mai sunt publice de doi ani, ca urmare a unei decizii a CCR. Înainte de actuala conducere, funcția de președinte a fost ocupată de Corina Corbu, care încasase 65.000 de lei net.
Contextul acestei decizii juridice vine într-un moment în care restanțele salariale ale magistraților sunt estimate la aproape 5 miliarde de lei de către guvernul Bolojan. Această problemă financiară majoră a generat discuții intense și amânări în cadrul instanțelor, până când ÎCCJ a fost așteptat să decidă dosarul restanțelor. Decizia recentă a CCR vine după o perioadă de incertitudine privind modul în care Guvernul va asigura fondurile pentru magistrați.