Lia Savonea, care ocupă funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, beneficiază de venituri provenite din două surse distincte. Judecătoarea încasează remunerații atât de la ÎCCJ, cât și sub formă de indemnizație de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Această situație financiară a fost analizată în contextul unei victorii juridice obținute de ea, după ce CCR a stabilit că nu există un conflict juridic între ÎCCJ și Guvern privind plata restanțelor salariale ale magistraților.
În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea are un salariu brut de încadrare de aproape 41.000 de lei. La această sumă se adaugă trei tipuri de sporuri specifice funcției sale. Printre acestea se numără sporul pentru condiții vătămătoare, care este plafonat la 300 de lei, și sporul de păstrare a confidențialității, în valoare de 2.050 de lei brut, reprezentând 5% din încadrarea de bază. Un alt element semnificativ este sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, care la ÎCCJ este de 25% din salariu, însumând 8.200 de lei brut.
În total, în calitate de președinte al ÎCCJ, Lia Savonea încasează un salariu brut de cel puțin 51.600 de lei. Pe lângă aceste sume, judecătoarea beneficiază de venituri și din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de membru de drept. Din această sursă, ea primește o indemnizație lunară de încadrare de 13.921 de lei brut. Această componentă financiară de la CSM este completată de un spor de stres de 3.280 de lei și un spor pentru păstrarea confidențialității de 696 de lei brut.
Suma totală încasată lunar de Lia Savonea de la CSM este de aproape 17.900 de lei brut, ceea ce înseamnă aproximativ 10.500 de lei net. Analiza veniturilor sale este însă dificilă pentru public, deoarece accesul la informații actualizate este limitat. Acest lucru se datorează faptului că declarațiile de avere nu mai sunt publice de doi ani, urmare a unei decizii luate de CCR, ceea ce complică monitorizarea exactă a stării financiare a șefei Curții Supreme.
În ceea ce privește remunerarea magistraților, sistemul de sporuri include categorii precum cel pentru risc sau cel pentru condiții vătămătoare. Nivelul acestor compensații poate varia în funcție de categoria de personal, de exemplu, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică poate varia între 10% și 25% din salariul de bază. Aceste plăți suplimentare sunt reglementate pentru a compensa natura activității în cadrul sistemului judiciar.
Deciziile Curții Constituționale a României au influențat modul în care datele despre veniturile și averele persoanelor din administrație sunt accesibile cetățenilor. În perioada recentă, instanța a tratat și alte aspecte juridice legate de drepturile salariale, precum modul în care angajații cu dizabilități grave sau accentuate pot beneficia de sporuri fără a fi afectați de plafonul salarial.