Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a oferit marți seară, 29 septembrie, explicații privind decizia Curții de Apel București de a dispune arestarea preventivă a lui Călin Georgescu. Măsura de privare de libertate, stabilită pentru o perioadă de 30 de zile, a fost luată în urma unei interpretări diferite a materialului probator. Această decizie vizează fostul candidat prezidențial în dosarul de criminalitate organizată și înșelăciune de 1,1 milioane de euro.
Explicația lui Tudorel Toader subliniază faptul că schimbarea statutului inculpatului nu a fost cauzată de apariția unor elemente de noutate în dosar. Modificarea radicală a măsurii preventive, de la control judiciar la arest preventiv, a rezultat din optica judecătorilor de control. Hotărârea este valabilă și pentru omul de afaceri Ionel Rusen, după ce primii doi magistrați din complet nu au reușit să se pună de acord asupra soluției.
În acest proces, a intervenit un al treilea judecător pentru a tranșa cauza, formând ceea ce se numește complet de divergență. Tudorel Toader a precizat că al treilea judecător s-a alăturat opiniei celui care a considerat necesară arestarea preventivă. „Asta e vorba de o nouă apreciere pe care au dat-o judecătorii de control de la Curtea de Apel. Am văzut cum doi judecători au avut opinii diferite. A intervenit al treilea judecător, se numește complet de divergență”, a declarat fostul demnitar.
Deși Călin Georgescu se află într-o poziție de vulnerabilitate, Tudorel Toader a amintit că statutul de vinovăție nu este stabilit definitiv prin această ordonanță. El a subliniat că prezumția de nevinovăție are o valoare de rang constituțional și rămâne activă până când decizia va rămâne definitivă în apel. „În ochii judecătorilor care au decis arestarea preventivă, de asemenea e considerat vinovat, dar el rămâne la adăpostul prezumției de nevinovăție”, a adăugat fostul ministru.
Pregătirile pentru următoarea etapă implică confruntări între strategiile DIICOT și cele ale apărării. Tudorel Toader estimează că, înainte de expirarea celor 30 de zile, procurorii vor solicita probabil prelungirea arestului, în timp ce avocații vor cere revocarea măsurii sau înlocuirea cu control judiciar. „Justiția nu-i matematică unde doi cu doi fac patru. Judecătorul apreciază și am văzut foarte concret așa cum aprecierile au fost diferite”, a concluzionat acesta.
Decizia Curții de Apel București intervine într-un context de intensă activitate juridică și politică. În cadrul sistemului de justiție românesc, completurile de divergență sunt utilizate atunci când magistrații nu pot ajunge la un consens, necesitând intervenția unui al treilea judecător pentru a asigura soluționarea cauzei. Această procedură asigură continuitatea procesului decizional în instanțele de apel, chiar și în absența unei majorități simple de opinie între primii judecători desemnați.