Magistrații de la Tribunalul București analizează marți cererea depusă de Călin Georgescu, prin care acesta solicită înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai puțin restrictivă. Fostul candidat la prezidențiale dorește trecerea la arest la domiciliu sau la controlul judiciar, în contextul acuzațiilor aduse de procurorii DIICOT. Decizia instanței va determina dacă acesta va continua să fie ținut sub privința legii în cadrul dosarului care vizează o presupusă înșelăciune de 1,1 milioane de euro.
Dosarul a fost trimis din nou către judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care a luat o decizie diferită la finalul lunii septembrie. Atunci, acesta refuzase cererea procurorilor de a-l trimite după gratii pe Călin Georgescu, optând în schimb pentru aplicarea măsurii controlului judiciar. Totuși, această decizie a fost ulterior modificată de instanța superioară, ceea ce a dus la schimbarea regimului de încarcerare al fostului candidat.
Curtea de Apel București a anulat decizia inițială și a emis mandatul de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile. Magistrații de la Curtea de Apel au motivat această decizie prin existența unor suspiciuni serioase privind constituirea unui grup infracțional organizat și fapte de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. De asemenea, instanța a luat în considerare bănuielile că Călin Georgescu ar fi pregătit plecarea sa definitivă din România.
Procesul a generat și dezbateri interne în cadrul completului de judecată de la Curtea de Apel, unde un magistrat a formulat o opinie separată. Acesta a susținut că măsura arestului nu se bazează pe o bază solidă, argumentând că intenția de a achiziționa un imobil peste hotare nu constituie o dovadă suficientă a dorinței de a fugi de justiție. În ciuda acestui punct de vedere, Călin Georgescu se află în arest din data de 29 septembrie.
În paralel cu procedurile judiciare, procurorii DIICOT au reluat activitatea de percheziție informatică asupra dispozitivelor ridicate de la vila din Mogoșoaia. Această etapă vizează analiza amănunțită a telefoanelor, laptopurilor și calculatoarelor pentru a extrage probe suplimentare despre traseul banilor. Scopul este de a clarifica circumstanțele legate de suma de 1,1 milioane de euro, pe care fostul candidat este acuzat că a păgubit-o în detrimentul unui om de afaceri.
Procedura de astăzi de la Tribunalul București nu este una finală, deoarece ambele părți implicate au dreptul de a formula contestație împotriva hotărârii. În cadrul acestui tip de procese penale, deciziile privind măsurile preventive sunt supuse revizuirii în cazul în care probele noi sau argumentele juridice sunt prezentate în mod adecvat de către apărare sau de către procurorii care susțin acuzațiile.