Onze organizații ale comunității italiene din România au reacționat sâmbătă prin comunicarea unei poziții de „surpriză și profundă îngrijorare” față de acțiunile Asociației Italienilor din România (RO.AS.IT). Această entitate a dat în instanță decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan drept candidat la funcția de premier al României. Semnatarii documentului subliniază că poziția unei singure organizații nu poate fi confundată cu voința întregii comunități de cetățeni italieni din țară.
Reprezentanții celor onzi organizații au precizat că RO.AS.IT reprezintă, conform legislației, doar puțini cetățeni români de origine italiană din Parlament. Această structură nu reflectă realitatea socială și economică a comunității italiene, descrisă ca fiind largă, diversificată și complexă. Aceasta include antreprenori, investitori, profesioniști, familii și reprezentanți din mediul academic sau cultural, care au contribuit de-a lungul anilor la consolidarea relațiilor bilaterale dintre Italia și România.
Organizațiile semnatare au declarat că nu intenționează să intervină în politica internă a României prin susținerea sau contestarea unor partide sau persoane. Ele consideră că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru este o procedură constituțională și instituțională care trebuie respectată. Grupul a criticat tentativa de a folosi numele comunității italiene pentru transmiterea unor mesaje politice care nu au fost asumate de ansamblul acestora, considerând inacceptabilă orice confuzie între o singură structură și întreaga comunitate.
Dosarul a fost înregistrat la Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București la data de 22 septembrie. Asociația Italienilor din România cere anularea Decretului nr. 770/2026, emis de președintele Nicușor Dan pentru desemnarea lui Siegfried Mureșan. În acest proces, Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial sunt menționate ca pârâți, iar instanța a stabilit termen de judecată pentru data de 28 septembrie 2026.
Avocatul Toni Neacșu a oferit o perspectivă juridică asupra acestui conflict, menționând că instanțele de contencios nu au competența de a verifica un astfel de decret. Conform Constituției, raporturile dintre președinte și Parlament sunt excluse de la controlul judecăresc, ceea ce face ca atacarea acestui act în justiție să fie, în practică, inadmisibilă. Deși alte decrete pot fi contestate, acest tip de act emis în cadrul procedurii de desemnare a premierului nu poate fi analizat de instanțe.
Această dispută juridică apare într-un context în care Ioana Grosaru, care reprezintă minoritatea italiană în Parlament, a motivat acțiunea prin criticarea lui Siegfried Mureșan. În timp ce procesul urmează să fie analizat de Curtea de Apel, comunitatea italiană din România, prin entități precum Camera de Comerț Italiană sau Confindustria România, insistă pe menținerea unei distincții clare între activitatea lor social-economică și procesele politice naționale.