DIICOT a făcut publice noi imagini care surprind momentul în care forțele de ordine, sub formă de mascați, au spart poarta vilei lui Călin Georgescu pentru a efectua percheziții. Aceste acțiuni de investigație au avut loc luni, 21 septembrie, în cadrul unei operațiuni complexe care a vizat cinci locații diferite din București și din localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. La percheziții au participat Călin Georgescu și soția sa, Cristela Georgescu, după ce fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a fost oprit în trafic.
Ancheta condusă de procurorii DIICOT vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Suspecții sunt acuzați că s-au prezentat drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine pentru a obține garanții bănești de la victime. Scopul grupării ar fi fost utilizarea acestor sume pentru accesarea unor linii de credit, în timp ce în realitate membrii grupului urmăreau doar obținerea foloselor patrimoniale prin inducerea în eroare a persoanelor interesate de dezvoltarea afacerilor.
Dosarul se bazează pe plângerea formulată de omul de afaceri Răzvan Liviu Leu, administrator al Real Concrete Land SRL, care susține că a fost prejudiciat cu aproximativ un milion de euro. Mecanismul descris de procurori implică promisiunea unei finanțări internaționale de circa 6 milioane de euro, în schimbul unei garanții de 1,1 milioane de euro. Răzvan Leu ar fi intrat în contact cu Călin Georgescu, care i l-ar fi prezentat pe Ionel Rusen ca pe un partener de afaceri serios, capabil să faciliteze accesul la resurse externe.
Traseul banilor vizați de anchetatori include un circuit financiar care a ajuns într-un cont al MIGOM Bank Ltd, deschis la InCore Bank AG, în Elveția. După ce finanțarea promisă nu s-a materializat, Călin Georgescu i-ar fi transmis reclamantului documente prezentate drept ordine de plată, însă acestea nu ar fi avut acoperere reală. Prejudiciul total raportat de DIICOT depășește suma de 1,1 milioane de euro, după ce victima a mai transferat 100.000 de euro sub pretextul că linia de credit ar putea fi majorată la 15 milioane de euro.
Procurorii susțin că gruparea, constituită în septembrie 2021, a acționat atât în România, cât și în Marea Britanie. Membrii grupului, care includ doi cetățeni români și un cetățean italian, ar fi organizat întâlniri în București, județul Argeș și peste mări pentru a induce în eroare victimele. În cadrul acestor întâlniri, persoanele vizate au fost convingse de posibilitatea obținerii unor credite prin contracte cu instituții bancare, deși scopul final era doar înșelarea acestora pentru a extrage garanțiile bănești necesare.
Ancheta de amploare internațională implică solicitarea de probe din țări precum Marea Britanie, Italia și Elveția, zone unde apar entități sau operațiuni relevante pentru circuitul financiar verificat. Procurorii urmăresc să clarifice legăturile dintre persoanele implicate și structurile de afaceri menționate în documentele bancare, în încercarea de a reconstitui întregul mecanism de fraudă utilizat de grupul infracțional pentru a obține folosile ilicite descrise în dosar.