Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un punct de vedere oficial prin care își exprimă poziția nefavorabilă față de o inițiativă legislativă ce vizează modificarea regimului sancționator pentru deținerea de droguri în scop de consum propriu. Instituția consideră că diminuarea semnificativă a sancțiunilor penale nu reprezintă o soluție legislativă oportună în contextul social și infracțional actual. Această decizie este luată pentru a evita slăbirea instrumentelor de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor în România.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Cristina Chiriac, a subliniat că deținerea de substanțe pentru consum nu este o conduită izolată, ci este strâns legată de mecanismele de aprovizionare și distribuție. Cererea de droguri susține economic piața ilicită, iar activitățile de achiziție pot servi drept punct de plecare pentru identificarea traficanților. Deși consumatorul și traficantul necesită tratament juridic diferențiat, acest lucru nu justifică o diminuare generalizată a răspunderii penale pentru deținerea în scop propriu.
Instituția argumentează că reglementarea actuală permite deja individualizarea răspunderii penale în funcție de natura substanțelor și de gravitatea faptei. Legislația penală oferă mecanisme prin care autoritățile pot adapta răspunsul în cazul în care persoana cercetată este consumator fără a fi implicată în trafic. Prin urmare, reducerea limitelor de pedeapsă nu este considerată cea mai eficientă metodă pentru evitarea unor consecințe penale disproporționate, punând accent pe aplicarea coerentă a instrumentelor deja existente.
O preocupare majoră vizează riscul ca modificarea limitelor de pedeapsă să afecteze eficiența activității de urmărire penală și competența organelor judiciare. O intervenție legislativă care vizează exclusiv reducerea sancțiunilor poate genera dificultăți de aplicare și poate diminua capacitatea răspunsului judiciar. Modificările pot influența direct utilizarea unor procedee probatorii, termenele de prescripție și aplicarea unor instituții specifice de drept penal și procesual penal, aspecte care necesită o analiză distinctă pentru fiecare modificare propusă.
Parchetul susține că orientarea către măsuri terapeutice și de prevenire trebuie să funcționeze în mod complementar cu sancțiunile penale, nu în detrimentariul acestora. Consumatorii, în special cei cu dependență, au nevoie de acces la servicii medicale și reintegrare socială, însă reforma legislativă trebuie să se bazeze pe date statistice și evaluări criminologice. Fără o fundamentare suficientă și garanții adecvate, inițiativa nu poate asigura echilibrul între protecția sănătății publice și prevenirea criminalității.
În sistemul juridic român, reglementarea deținerii de substanțe interzise este un instrument de control social care urmărește limitarea accesului la piața ilicită. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție monitorizează constant impactul legislației penale asupra ordinii publice și a sănătății colective. În acest caz, instituția solicită menținerea unui cadru penal ferm și coerent pentru a proteja persoanele vulnerabile și comunitățile de efectele consumului de droguri.