Curtea de Apel București a admis vineri contestația depusă de cetățeanul sirian Omar Hayssam, în urma deciziei autorităților de a-l expulza din România. Această decizie vine în urma procesului de contestare a măsurii de îndepărtare de pe teritoriul țării și de trimiterea acestuia în Siria. Procesul a evidențiat argumentele apărării privind starea de sănătate a acestuia, dar și poziția instituțiilor statului în cazul ordonării deportării.
Echipa de apărare a argumentat că starea de sănătate a lui Omar Hayssam este critică, susținând că acesta suferă de Parkinson în stadiu avansat. Avocatul a subliniat că pacientul are nevoie de tratament medical constant și că transportarea sa cu avionul ar reprezenta un risc major pentru viața sa. În acest context, s-a menționat că acesta ar fi avut inclusiv un episod medical în timpul perioadei de custodie a autorităților.
Un alt argument prezentat în instanță a vizat riscurile la care s-ar expune în cazul întoarcerii în Siria. Apărătorii au susținut că acesta a fost condamnat în Siria la patru ani de închisoare cu executare și că au depus documente oficiale care să ateste acest fapt. Această situație juridică din țara de origine a fost utilizată pentru a demonstra pericolele de care ar putea fi supus în urma deportării.
Inspectoratul General pentru Imigrări a susținut necesitatea aplicării măsurii de îndepărtare a cetățeanului. Reprezentanții instituției au evidențiat faptul că Omar Hayssam refuză să se întoarcă în Siria, fapt ce ar putea genera riscul ca acesta să se sustragă de la executarea ordonării de deportare. Autoritățile au monitorizat situația în contextul deciziei de a-l scoate din țară, având în vedere profilul juridic al acestuia.
Omar Hayssam este un deținut care a fost extrădat din Siria în anul 2013 și a executat pedepse în penitenciarele din România. Acesta a fost condamnat definitiv în România în mai multe dosare, inclusiv pentru infracțiuni economice, terorism și pentru răpirea celor trei jurnaliști români în Irak. Aceste condamnări au fost fundamentul deciziilor de restricționare a libertății de mișcare a acestuia pe teritoriul României.
În sistemul juridic român, deciziile de deportare sau de restricționare a mișcării sunt adesea supuse controlului instanțelor de apel. Aceste procese urmăresc să verifice dacă autoritățile precum Inspectoratul General pentru Imigrări au respectat procedurile legale și dacă argumentele legate de sănătate sau de riscuri politice sunt fundamentate. În astfel de cazuri, analiza documentelor de condamnare anterioară și a stării de sănătate este esențială pentru validarea sau anularea unei expulzări.