Magistrații de la Curtea de Apel București au publicat motivarea deciziei prin care a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a complicei sale, Ionel Rusen. Decizia, luată pe 29 septembrie, vine în urma acuzațiilor că cei doi inculpați au înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. Instanța a considerat că există riscuri majore de sustragere de la urmărirea penală sau de la judecată.
Judecătorii Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Dragoș Mirea au argumentat că există probe concrete privind intenția lui Călin Georgescu de a părăsi România. În documentul de motivare, magistrații menționează discuții despre achiziționarea unei case în Toscana, Italia, care să includă o anexă pentru servitori. De asemenea, s-a constatat că acesta ar fi solicitat obținerea unui azil politic în Italia, apelând la ajutorul unui fost șef, procuror italian, pentru a facilita procedura.
Completul de judecată a descris modul de operare al inculpaților ca fiind unul de o complexitate ridicată. Călin Georgescu este descris în motivare ca fiind o persoană publică, care servește drept model de urmat, dar care ar fi folosit statutul pentru a comite infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Magistrații subliniază că s-au folosit mijloace frauduloase pentru a induce în eroare victima.
Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de Răzvan Leu, un afacerist din Buzău, care susține că a fost păgubit cu 1,1 milioane de euro. Acesta ar fi fost convins să participe la o afacere cu metale prețioase, necesitând o linie de credit de 6 milioane de euro. În procesul de garantare a creditului, i s-au cerut sume care, conform acuzațiilor, ar fi fost utilizate și pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu.
Decizia de arestare a fost adoptată după ce un complet format inițial de Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu nu a reușit să ajungă la un consens. Pentru a rezolva divergența, s-a format un complet de divergență prin care a intervenit magistratul Dragoș Mirea. Acesta a înclinat balanța în sensul aplicării măsurii de arest preventiv, considerând că controlul judiciar ar fi insuficient pentru a elimina pericolul social și riscul de influențare a procesului.
În cadrul sistemului de justiție românesc, deciziile Curții de Apel reprezintă etapa de fond pentru cazurile cu complexitate juridică ridicată. În astfel de dosare, magistrații trebuie să echilibreze drepturile fundamentale ale inculpaților cu necesitatea de a proteja ordinea publică și de a asigura integritatea procesului penal, în special atunci când sunt implicate sume de bani foarte mari sau persoane cu un statut social deosebit.