Curtea de Apel București a dispus, la data de 29 septembrie, arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen. Această decizie a venit în urma admiterea contestației depuse de DIICOT, anulând decizia anterioară a Tribunalului București care îi plasase inițial pe cei implicați sub control judiciar. Hotărârea instanței este considerată definitivă, conform documentelor de motivare obținute de presa de specialitate.
Unul dintre elementele centrale care au determinat arestarea vizează relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena, reprezentantul Wealth Bank. Deși în sala de judecată Georgescu a susținut că nu îl cunoaște pe Arena, probele din dosar indică contrariul. Judecătorii au identificat conversații pe WhatsApp, capturi de ecran și un e-mail din 18 martie 2022 care arată că Georgescu a participat la apeluri telefonice în conferință cu Arena și cu Răzvan-Liviu Leu, reprezentantul societății care reclamă prejudiciul.
Dosarul vizează o tentativă de obținere a unei finanțări de șase milioane de euro de către societatea Real Concrete Land SRL prin instituții financiare străine. Pentru accesarea acestui credit, s-ar fi transferat suma de 1,1 milioane de euro sub formă de garanție în perioada decembrie 2021 - ianuarie 2022, însă finanțarea nu s-a concretizat, iar garanția nu a fost restituită integral. Instanța a considerat că există suspiciunea rezonabilă că Georgescu, Rusen și Arena ar fi format un grup pentru facilitarea acestui mecanism.
O altă componentă critică a motivării este transferul de 118.000 de lei efectuat pe 6 octombrie 2023 către Răzvan-Liviu Leu. Suma a fost transferată de Vasile Moldoveanu, identificat ca fiind socrul lui Călin Georgescu, în aceeași zi în care Leu a transmis datele contului pentru plată. Deși Leu a susținut că acest transfer reprezenta un „ajutor” oferit de Călin Georgescu, Curtea a precizat că anchetatorii trebuie să clarifice natura și scopul acestei plăți în cadrul urmăririi penale.
Riscul de sustragere a fost argumentat prin existența unor probe privind pregătirile pentru părăsirea României și solicitarea de azil politic. Judecătorii au menționat discuții în care Georgescu îi cerea lui Ionel Rusen să găsească un imobil în Italia, cu anexă pentru servitori, și demersuri pentru obținerea azilului politic pentru el și susținătorii săi. La percheziții au fost găsite documente cu aparență diplomatică emise pe numele lui, precum „Diplomatic Passport – Order of Malta”, deși Ambasada Ordinului a declarat că nu a emis un astfel de document.
În cadrul procesului, judecătoarea Cristina Grecu a formulat o opinie separată, argumentând că probele nu justificau arestarea, ci doar controlul judiciar. Ea a subliniat că intenția de a cumpăra o locuință în Italia sau posesia echipamentelor de bruiaj nu demonstrează o intenție concretă de fugă. Totodată, aceasta a remarcat neconcordanțe în declarațiile persoanei vătămate și faptul că implicarea lui Călin Georgescu a fost menționată explicit abia în plângerea penală din 2024.