Ancheta deschisă în urma decesului liderului interlop Ciprian Pian, la Penitenciarul Jilava, a ajuns la un final fără nicio soluție juridică. Evenimentul, care a avut loc în noaptea de 6 spre 7 iunie 2025, a lăsat în urmă multe întrebări, însă nicio măsură de răspundere nu a fost aplicată. În acest caz, familia deținutului nu a mai depus demersuri oficiale pentru a trage la răspundere factorii responsabili de eveniment.
Laurențiu Duduianu, cunoscut sub numele de Ciprian Pian, deținea o pedeapsă de 3 ani și 3 luni de închisoare. Acesta fusese condamnat pentru un incident din 4 august 2020, când l-a lovit pe persoana care îl înjunghiase pe fratele său, Florin Mototolea, alias Emi Pian. În timpul noștii fatidice, bărbat de 36 de ani a raportat o stare de rău, însă transportul medical a fost amânat până când autoritățile din penitenciar au aprobat mutarea sa la un spital civil.
Situația a fost critică deoarece deținutul a intrat în stop cardio-respirator chiar înainte de a ieși de la poarta de control a unității. Oficialii de la Penitenciarul Jilava au explicat faptul că ambulanța a pornit spre postul de control în momentul în care pacientul a intrat în stop. Decesul a fost declarat la ora 0 o jumătate, după ce s-au efectuat aproape o oră de manevre de resuscitare, deși deținutul s-ar fi putut urca singur în vehiculul de salvare.
În urma investigațiilor, s-a stabilit că Laurențiu Duduianu a decedat din cauze naturale, cauzate de un infarct miocardic acut. Această afecțiune pare a fi o trăsătură de familie, având în vedere că și fratele său, Emi Pian, a murit tot în urma unui infarct. De asemenea, tatăl celor doi, Nicolae Duduianu, s-a sfârșit tot din cauza unor probleme de natură cardiacă, confirmând istoricul medical al familiei.
Deși rudele lui Ciprian Pian intenționau inițial să dea în judecată conducerea penitenciarului pentru a demonstra că deținutul ar fi putut fi salvat, demersurile au fost abandonate. Sursele au indicat că familia s-a retras din cauza temerilor legate de o eventuală reacție a autorităților. Aceștia s-ar fi temut că, dacă vor continua procesele legale, ar putea suferi represalii sau răzbunări din partea sistemului, în cazul în care ar ajunge și ei închisori.
Sistemul penitenciar din România este adesea subiectul unor controverse privind gestionarea urgențelor medicale și viteza de intervenție în cazurile de deces. Monitorizarea procedurilor de transport medical și a timpului de reacție în unitățile de maximă siguranță rămâne un punct sensibil în cadrul administrației penitenciarelor, în contextul respectării drepturilor deținuților și al standardelor de îngrijire medicală obligatorii.