DIICOT a extins urmărirea penală împotriva fostei deputate Laura Vicol în cadrul dosarului Nordis, după ce procurorii au identificat nereguli majore în declarațiile sale de avere. Fosta parlamentară este cercetată pentru infracțiuni precum fals în declarații în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată și complicitate la înșelăciune. Noua măsură juridică a fost dispusă la data de 30 septembrie 2026, vizând activitatea acesteia din perioada 2020-2025.
Anchetatorii susțin că Laura Vicol nu ar fi menționat în documentele oficiale diverse venituri, datorii sau cadouri primite. Conform DIICOT, procurorii au descoperit sume de peste 15,6 milioane de lei care provin din salarii, dividende și restituiri de împrumuturi, dar care lipsesc din declarațiile de avere. Pe lângă aceste sume, ancheta vizează și un împrumut de 910.000 de lei, alte împrumuturi de 241.000 de lei și 35.000 de dolari, precum și avantaje în valoare de peste 300.000 de lei.
Un element central al anchetei este un presupus împrumut fictiv, de o valoare de 150.000 de euro și 1,774 milioane de lei, cifra fiind ulterior modificată la 1,124 milioane de lei. DIICOT susține că, sub pretextul restituirii acestui împrumut, Laura Vicol ar fi încasat ulterior 1,595 milioane de lei. Această procedură ar fi fost utilizată pentru a ascunde sursa reală a banilor, constituind o tentativă de a masca proveniența acestor fonduri prin mecanisme de spălare a banilor.
În plus, procurorii o acuză pe Laura Vicol de sprijinirea a trei inculpați într-o înșelăciune legată de apartamente de vacanță din Mamaia și Sinaia, între anii 2019 și 2025. Deși nu deținea o funcție oficială în firmele implicate, ea ar fi participat la promisiuni de vânzare pentru imobile care fie nu au fost construite, fie nu au fost predate. Prejudiciul cauzat unei persoane vătămate în acest context depășește suma de 122.000 de euro.
Dosarul Nordis este unul complex și vizează o serie de infracțiuni grave, inclusiv constituirea unui grup infracțional organizat, delapidarea cu consecințe deosebit de grave, evaziunea fiscală și înșelăciunea. Toate persoanele vizate de această anchetă beneficiază de drepturile prevăzute de lege și de prezumția de nevinovăție. Procurorii continuă să analizeze fluxurile financiare pentru a determina amploarea întregii rețele de infracționalitate descrise în rechizitorul preliminar.
Urmărirea penală în astfel de dosare de tipul Nordis se concentrează adesea pe verificarea corelației dintre stilul de viață al persoanelor publice și patrimoniul declarat oficial. Instituțiile de control monitorizează dacă sumele de bani care intră în posesia unor oficiali provin din surse legale sau dacă sunt rezultatul unor tranzacții fictive menite să evite controlul fiscal și autoritățile de supraveghere.