Înalta Curte de Casație și Justiție a emis miercuri, 7 octombrie, un comunicat prin care reacționează la decizia Curții Constituționale a României de a respinge sesizarea Guvernului. Disputa juridică a luat însălătură în urma procesului privind asigurarea fondurilor necesare pentru plata unor drepturi salariale restante în sistemul de justiție. ÎCCJ a emis un document intitulat „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, subliniind importanța independenței justiției în fața presiunilor.
Instanța supremă susține că demersul întreprins de Executiv nu a vizat un conflict juridic de natură constituțională, ci a fost o tentativă de a contesta un demers judiciar. Conform comunicatului, Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nici nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare ar fi fost împiedicată. ÎCCJ consideră că sesizarea a pus în discuție, în realitate, dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale, respectiv magistrații.
Înalta Curte a criticat utilizarea procedurii constituționale pentru a combate hotărâri judecătorești, afirmând că un litigiu pierdut nu poate deveni un conflict constituțional. Instanța a subliniat că CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva deciziilor luate de instanțe. Mesajul transmite că soluția pronunțată de Curtea Constituțională reafirmă o regulă esențială a statului de drept, conform căreia hotărârile judecătorești trebuie respectate și nu pot fi contestate prin mecanisme de conflict constituțional.
În comunicat, ÎCCJ a menționat că soluția Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi, fapt ce demonstrează atașamentul judicilor constituționali față de valorile statului român. Instanța supremă a remarcat faptul că această decizie arată societății că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată. Judecătorii constituționali au confirmat astfel argumentele susținute de Înalta Curte, întărind poziția acesteia privind lipsa unui blocaj instituțional sau a unei preluări de atribuții.
Conflictul a fost declanșat de sesizarea depusă de Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte a obținut o hotărâre favorabilă în primă instanță împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Disputa vizează o sumă de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale și penalități. Deși CCR a respins sesizarea ca fiind inadmisibilă, procesul privind asigurarea banilor pentru plata acestor restanțe continuă, deoarece respingerea nu înlocuiește soluționarea recursului formulat de cele două instituții.
Procedura de sesizare a conflictului de autoritate constituțională este un mecanism prin care instituțiile statului pot solicita intervenția Curții Constituționale atunci când consideră că una dintre ele își încalcă atribuțiile. În acest caz, Guvernul și Ministerul Finanțelor au susținut că intervenția instanței în procesul de distribuție a banilor publici a afectat atribuțiile puterii executive și legislative, însă CCR a considerat că criticile pot fi analizate doar prin căile de atac prevăzute de lege.