Premierul interimar Ilie Bolojan a ajuns vineri dimineața, 2 octombrie, la sediul DNA Iași pentru a depune declarații. Acesta a fost chemat în calitate de martor în cadrul dosarului care îl vizează pe omul de afaceri Fănel Bogos. Procedura de audiere a avut loc în contextul unei anchete desfășurate de procurorii din Iași, conform informațiilor furnizate de TVR Info.
Ancheta vizează o întâlnire care a avut loc în luna septembrie 2025, la Palatul Victoria, între Ilie Bolojan și Fănel Bogos. Această discuție ar fi fost intermediată de Mihai Barbu, fostul lider al PNL Vaslui, care este și el cercetat în acest dosar. Ilie Bolojan a confirmat anterior existența acelei întâlniri, menționând că, la momentul respectiv, nu a considerat că există motive pentru care aceasta să nu aibă loc.
Dosarul instrumentat de DNA Iași se concentrează pe presupuse demersuri menite să schimbe conducerea DSVSA Vaslui. Totodată, anchetatorii verifică modul în care s-ar fi urmărit obținerea unor despăgubiri pentru societatea deținută de Fănel Bogos. Procurorii investighează circumstanțele în care omul de afaceri ar fi promis suma de 1,5 milioane de euro unor persoane care ar fi putut facilita rezolvarea problemelor sale cu autoritățile sanitar-veterinare.
În cadrul aceleiași anchete, Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, este urmărită penal. Aceasta este acuzată de complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii unor foloase necuvenite. Procurorii susțin că aceasta l-ar fi sprijinit pe Mihai Barbu să își utilizeze influența politică asupra conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare, în legătură cu schimbarea conducerii din Vaslui și cu cererile de despăgubire ale lui Fănel Bogos.
Cristina Trăilă a demisionat din funcția de secretar general adjunct al Guvernului în urma acestor acuzații. În prezent, audierile desfășurate de către anchetatorii de la DNA Iași continuă pentru a clarifica rolurile fiecărei persoane implicate. Dosarul rămâne în curs de desfășurare, urmărind complexitatea relațiilor dintre actorii politici și interesele omului de afaceri vizat de anchetă.
Aceste proceduri juridice se încadrează într-un context de investigații privind modul în care influența politică poate fi utilizată pentru a influența deciziile instituțiilor de control sau ale autorităților administrative. Anchetele de acest tip vizează adesea corelarea dintre deciziile de conducere în cadrul agențiilor de stat și interesele economice ale unor grupuri de interese sau ale unor persoane fizice.