Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul depus de Dominic Fritz împotriva sentinței care a constatat existența unui conflict de interese. Magistrații au menținut decizia prin care s-a stabilit că acesta a acționat „conștient și deliberat” în timpul mandatului său. Decizia vine după ce recurentul a încercat să conteste procesul, invocând încălcarea dreptului la apărare și aplicarea greșită a principiilor juridice.
Instanța a analizat faptul că Dominic Fritz a semnat referatul de aprobare pentru un proiect de urbanism, deși era primar de doar două zile. Magistrații au subliniat că, prin această acțiune, acesta a susținut continuarea unei proceduri inițiate de predecesorul său, fără a modifica proiectul. Această manifestare de voință a fost interpretată ca o asumare directă a conținutului, ceea ce confirmă faptul că actul nu a fost comis din eroare sau prin automatism.
În ceea ce privește prejudiciul, Înalta Curte a explicat că, deși nu a existat un pierdere materială pentru municipalitate, a fost afectată încrederea publică. Magistrații au argumentat că semnarea unui document care favorizează un creditor electoral creează o aparență de părtinire. Această aparență este suficientă pentru a atinge integritatea instituției, deoarece orice observator obiectiv ar putea pune la îndoială imparțialitatea funcționarului public în acele condiții.
Dosarul a evidențiat relația de datorie dintre Dominic Fritz și arhitectul care a elaborat documentația tehnică. Deși recurentul și-a declarat împrumutul în declarația de avere, instanța a considerat că acest lucru demonstrează tocmai cunoașterea situației de conflict. Magistrații au menționat că standardul de diligență pentru un primar este sporit, iar faptul că creditorul său electoral s-a abținut de la vot confirmă intensitatea interesului patrimonial în cauză.
Referitor la interdicția de trei ani de a ocupa funcții publice, Înalta Curte a recunoscut că această sancțiune este severă pentru cariera politică a recurentului. Totuși, instanța a punctat că această măsură nu îi împiedică să lucreze în sectorul privat sau în alte funcții publice care nu necesită depunerea declarațiilor de avere. Severitatea este considerată necesară pentru a menține coerența etică și credibilitatea autorităților în fața cetățenilor.
În cadrul sistemului juridic românesc, Agenția Națională de Integritate (ANI) are rolul de a evalua riscurile de conflict de interese pentru funcționarii publici. Deciziile de autosesizare ale acestei agenții sunt esențiale pentru monitorizarea transparenței în administrația publică. În cazurile de conflict de interese, instanțele verifică dacă interesele personale ale alesului pot influența obiectivitatea deciziilor administrative luate de acesta.