Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a soluționat definitiv litigiul dintre ordonatorul principal de credite al instanțelor și Guvernul României, respectiv Ministerul Finanțelor. Prin această decizie, instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București, care impune asigurarea integrală a fondurilor pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Rezultatul confirmă caracterul nelegal al conduitei autorităților executive în procesul de neasigurare a resurselor bugetare necesare pentru executarea unor obligații de plată certe.
Conform comunicatului emis de ICCJ, obligațiile stabilite prin lege și consacrate prin hotărâri judecătorești definitive trebuie executate de autoritățile publice fără nicio derogare arbitrară. Instanța a subliniat că respectarea legii nu poate fi subordonată unor considerente de oportunitate politică sau bugetară și nici voinței politice a Guvernului. Autoritatea unei hotărâri judecătorești nu poate fi relativizată în funcție de disponibilitatea autorității debitoare de a executa obligația stabilită, indiferent de natura dreptului recunoscut.
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat anterior că suma care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde de lei. Această situație a fost marcată de decizia de a reduce cheltuielile pentru drepturile obținute de magistrați prin sentințe câștigate în anii trecuți. Totodată, Curtea Constituțională a respins săptămâna trecută cererea lui Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ, considerând cererea ca fiind inadmisibilă.
Decizia Curții de Apel București obligă Executivul și Ministerul Finanțelor să aloce sumele solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Mai mult, judecătorii au aplicat o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se va încadra la bugetul de stat. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în 30 martie 2026, după ce Guvernul a atacat inițial hotărârea.
ICCJ a semnalat că problema nu este exclusivă a sistemului judiciar, deoarece datele statistice arată că peste 400.000 de persoane din diverse familii ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Această cifră indică o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice față de propriile obligații legale. Instituția a precizat că nu este vorba despre privilegii, ci despre executarea unor drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțe.
Conflictul juridic dintre Guvern și ICCJ a culminat după ce autoritățile executive au încercat să utilizeze mecanisme de control pentru a contesta deciziile judecătorești. În contextul în care Curtea Constituțională a stabilit că atribuția de a soluționa conflicte juridice nu poate transforma instituția într-o instanță de control judiciar, decizia ICCJ de joi rămâne definitivă și executorie, impunând statului plata restanțelor conform legislației finanțelor publice.