Înalta Curte de Casație și Justiție se află în așteptarea unei decizii finale în procesul care vizează plata unor restanțe salariale pentru magistrați, suma totală fiind de aproximativ 5 miliarde de lei. Dosarul a ajuns în etapa de recurs după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea depusă de ÎCCJ, impunându-i Guvernului și Ministerului Finanțelor obligația de a achita aceste drepturi, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. Procesul este marcat de numeroase amânări, instanța supremă amânând pronunțarea soluției de șapte ori până în prezent.
Conform deciziei Curții de Apel București, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să execute hotărârea în termen de 10 zile de la data la care aceasta devine definitivă. În cazul în care plata nu este efectuată la timp, instituțiile statului vor suporta penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. În plus, este prevăzută o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere în respectarea termenului stabilit de instanță.
În cadrul cererii de chemare în judecată, semnată de președintele instanței, Lia Savonea, ÎCCJ susține că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanța supremă acuză, de asemenea, Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și că subminează legitimitatea instanțelor. Această dispută juridică pune în discuție modul în care sunt gestionate alocările bugetare și respectarea deciziilor judecătorești de către puterea executivă.
Guvernul a reacționat prin solicitarea sesizării Curții Constituționale pentru a verifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare prin lege. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, depășindu-și sfera de competență. Totodată, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând suspendarea procesului până la primirea unui răspuns de la CJUE.
Conflictul a luat amploare după ce, în 2023, ÎCCJ și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii judecătorești. Această majorare se aplică retroactiv începând cu anul 2018, însă Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plăți. Fondurile care ar fi trebuit direcționate către magistrați au fost redirecționate către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.
Disputa privind drepturile salariale ale magistraților reflectă o tensiune profundă între puterea judecătorească și cea executivă în ceea ce privește controlul finanțelor publice. Această situație juridică implică nu doar o sumă uriașă de bani, ci și o interpretare a Constituției privind limitele de intervenție ale instanțelor în procesul de elaborare a bugetului de stat și în gestionarea fondurilor de rezervă bugetară.