Fostul procuror care a deținut funcția de șef al DIICOT Ialomița, Alexandru Mihailiuc, a fost condamnat definitiv, marți, 22 septembrie, la o pedeapsă cu închisoarea. Decizia a fost pronunțată de către Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit sancțiuni pentru infracțiunile de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Condamnarea vine în urma unui proces care a vizat conduitea neconformă a fostului magistrat în cadrul structurii DIICOT.
Alexandru Mihailiuc a fost trimis în judecată sub acuzația că a determinat trei martori să furnizeze informații false în timpul audierilor. Aceste declarații au fost date în fața sa, în calitate de procuror, și vizau împrejurări neadevărate privind restituirea unor sume de bani. Sumele respective fuseseră ridicate anterior cu ocazia unor percheziții domiciliare, iar procesul de restituire a fost obiectul manipulării prin care martorii au fost instigați să consemneze fapte nereale.
Pe lângă manipularea declarațiilor, fostul procuror șef a întocmit trei procese-verbale în care a consemnat lucruri care nu corespundeau adevărului. Aceste documente falsificate au fost prezentate ulterior comisiei de control a structurii centrale pentru a justifica anumite acțiuni. Instanța a dispus desființarea înscrisurilor care au constituit obiectul material al infracțiunilor de fals, considerând că acestea au fost utilizate pentru a induce în eroare autoritățile de control.
Sentința finală impune o pedeapsă de un an de închisoare, însă aplicarea acesteia este amânată pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. În plus, Alexandru Mihailiuc a fost obligat să plătească o amendă penală în valoare de 80.000 de lei. Judecătorii au subliniat că faptele au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat, fapt care conferă infracțiunilor o gravitate sporită, având în vedere și antedatarea unor procese-verbale pentru a justifica omisiunea măsurilor legale.
Instanța supremă a analizat modalitatea de săvârșire a faptelor și contextul în care acestea au avut loc. În motivarea soluției, Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că acțiunile au fost menite să justifice, în fața echipei de control, lipsa unor măsuri legale care ar fi trebuit dispuse. Aceste procese-verbale au fost antedatate special pentru a crea o imagine falsă asupra procedurilor de control desfășurate în cadrul biroului teritorial.
Aceste decizii judiciare de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție se încadrează într-un context de monitorizare constantă a integrității sistemului de justiție. În perioada recentă, deciziile instanțelor privind conduitei magistraților au fost relevante pentru transparența instituțiilor de urmărire penală. Această monitorizare vizează asigurarea respectării procedurilor legale în cadrul structurilor de aplicare a legii, precum DIICOT, pentru a menține încrederea publică în sistemul judiciar.