Curtea Militară de Apel București analizează marți apelul depus împotriva deciziei de achitare a foștilor șefi ai Jandarmeriei Române. Aceștia au fost judecați pentru intervenția în forță utilizată în timpul protestului din 10 august 2018. Termenul de judecată a fost stabilit pentru data de 13 octombrie 2026, la exact trei zile după ce a încetat termenul de prescripție a răspunderii penale pentru faptele vizate de proces.
În iunie 2026, magistrații Tribunalului Militar București au dispus achitarea inculpaților, considerând că faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Decizia a fost imediat atacată, iar procesul a continuat prin etapa de apel. În cazul abuzului în serviciu, prescripția intervine după opt ani de la data faptelor, conform Codului Penal. Având în vedere că faptele datează din 2018, termenul de prescripție a expirat pe 10 octombrie 2026.
La termenul de astăzi, magistrații Curții Militare de Apel București urmează doar să constate formal încetarea procesului penal ca urmare a prescripției. Inculpați în dosar sunt Laurențiu Valentin Cazan, Ionuț Cătălin Sindile, Gheorghe Sebastian Cucoș și Laurențiu Cristian Ciobanu. Aceștia au fost acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual și complicitate la purtare abuzivă, în contextul operațiunii desfășurate în Piața Victoriei în timpul manifestațiilor.
Victimele violențelor, care însumează peste 300 de persoane, sunt sprijinite de comunitatea Declic. Reprezentantul Declic, Cătălina Hopârteanu, a declarat că membrii comunității vor susține victimele pentru a finaliza procesul în România, înainte de a introduce o acțiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Victimele vor reclama la instanța europeană că statul român a tergiversat nejustificat ancheta și procesul timp de peste opt ani, încălcând dreptul la un proces echitabil.
În urma expertizelor tehnice realizate de experți ai MApN, s-a stabilit că forțele de ordine au folosit un arsenal periculos împotriva manifestanților. Acesta a inclus 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade cu efect iritant lacrimogen și 316 cartușe cu efect iritant. Dispozitivele au provocat arsuri și răni grave din cauza schijelor și a temperaturilor ridicate, necesitând asistență medicală pentru sute de persoane vătămate în timpul evenimentului.
Conform legislației românești, prescripția răspunderii penale nu anulează automat dreptul victimelor de a solicita despăgubiri materiale și morale. Persoanele vătămate pot opta pentru disjungerea laturii civile a procesului sau pot trimite dosarul către instanțele civile pentru a obține daune. Astfel, chiar dacă procesul penal încetează, posibilitatea de a cere compensații pentru prejudiciile suferite rămâne deschisă prin căile juridice civile.