Dosarul legat de violentele din Piața Victoriei, survenite în 10 august 2018, risca să fie închis fără ca jandarmii implicați să mai poata răspunde penal. Această situație apare în urma unei investigații realizate de jurnaliștii de la Recorder, care subliniază faptul ca prescripția va afecta atât șefii, cât și subalternii. Ancheta de presă vine la doar câteva zile înainte de termenul de judecată stabilit de Curtea Militară de Apel București pentru 13 octombrie.
Avocatul Toni Decean explică faptul ca parcursul procesului va fi unul lung și sinuos, deoarece judecătorii vor fi obligați să readministreze probele folosite la fond. Din cauza acestui proces prelungit, se anticipează ca prescripția răspunderii penale sa intre în vigoare pentru toți cei vizați, inclusiv pentru persoanele care au primit condamnări inițiale. Astfel, soluția de achitare primită anterior va duce, în final, la stingerea răspunderii pentru întregul grup de inculpați.
Fostul procuror general al României, Gabriela Scutea, critică modul în care se finalizează această anchetă, considerând ca rezolvarea este doar una formală, pe hârtie. Ea susține ca acest proces nu oferă nicio încredere societății cu privire la garantarea dreptului la întruniri publice. În același sens, general-locotenentul Gheorghe Cosneanu, fost șef al Secției Parchetelor Militare, a recunoscut un eșec instituțional în gestionarea timpului scurs de la eveniment, asumându-și o responsabilitate comună.
O problemă majoră semnalată în investigație este lipsa probelor privind eventualele influențe politice asupra deciziei de intervenție în forță. Deși suspiciunile procurorilor s-au îndreptat către secretarul de stat Dan Mihai Chirică, nu s-a putut stabili dacă acesta a comunicat cu lideri de partid în acea noapte. Avocatul Toni Decean a subliniat incertitudinea privind faptul dacă ordinul de intervenție a aparținut exclusiv comandantului acțiunii, domnul Cazan, sau dacă a existat instigare din partea decidenților politici.
În iunie 2026, Tribunalul Militar București a dispus achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei, respectiv colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, colonelul Laurențiu Cazan și colonelul Cătălin Sindile. Singurii condamnați la fond au fost patru jandarmi care au primit un an de închisoare cu amânare și obligația de a plăti daune de 52.000 de lei. Totodată, cererile de despăgubire depuse de peste 400 de protestatari au fost respinse integral de către instanță.
Cazul a cunoscut o evoluție juridică complexă, fiind clasat inițial de DIICOT în anul 2020, pentru a fi redeschis ulterior în 2022. Procesul a ajuns în etapa de apel la Curtea Militară de Apel București, după ce instanța de fond a stabilit achitarea pentru principalii inculpați. Această succesiune de decizii juridice și amânări a dus la situația actuală, în care riscul de prescripție amenință orice consecință penală pentru evenimentele din 2018.