Dosarul legat de evenimentele din 10 august 2018 ajunge într-un punct critic, deoarece faptele se prescriu astăzi, 10 octombrie 2026. Această situație înseamnă că nicio persoană nu va mai putea fi trasă la răspundere pentru violențele survenite în acea zi. Procesul se află în etapa de apel, însă următorul termen de judecată este stabilit pentru 13 octombrie, adică la trei zile după momentul în care faptele devin prescrise.
Magistrații vor fi nevoiți să constate oficial prescripția faptelor, ceea ce îi exonerează pe foștii șefi ai Jandarmeriei de orice răspundere juridică. Aceștia sunt acuzați pentru intervenția în forță desfășurată în anul 2018, moment în care, conform datelor din dosar, au fost utilizate diverse echipamente de control. În mod concret, jandarmii au folosit 63 de grenade cu efect acustic, 316 cartușe, 489 de grenade cu efect iritant lacrimogen și opt pulverizatoare cu substanțe iritante.
Parcursul juridic al acestui dosar a fost unul extrem de lung și complicat, fiind inițial clasat de către procurori în anul 2020. Redeschiderea dosarului a avut loc doar sub presiunea publică exercitată de victime, care au insistat ani de zile pentru o rejudecare a cazului. După peste 80 de termene de judecată, Tribunalul Militar a emis în iunie anul acesta o decizie prin care i-a achitat pe foștii șefi ai Jandarmeriei, Sebastian Coucoș, Laurențiu Cazan și Cătălin Sindile.
Din totalul de 312 persoane care s-au constituit părți civile în acest proces, doar patru au reușit să obțină daune morale cu valori cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei. Toate cererile privind despăgubirile materiale au fost respinse de instanță. Decizia de achitare a fost atacată imediat cu apel, atât de către Parchetul Militar, cât și de către un grup format din peste 100 de persoane vătămate în urma evenimentelor.
Curtea Militară de Apel a decis devansarea termenelor de judecată, însă programarea apelului rămâne una care pare să ignore prescripția. Deși procesul continuă, termenul de 13 octombrie vine după ce perioada de aplicare a legii pentru aceste fapte a expirat deja. Astfel, procesul care a durat peste opt ani riscă să se încheie fără nicio consecință juridică pentru persoanele care au coordonat intervenția în forță.
Acest caz de prescripție reflectă o problemă de gestionare a termenelor procesuale în sistemul de justiție românesc, unde deciziile de achitare sunt adesea contestate de victime. În contextul în care procesele de acest amploare pot dura peste un deceniu, prescripția devine un obstacol major pentru obținerea unei dreptăți materiale sau penale, indiferent de volumul de dovezi prezentate în dosar.