Curtea Militară de Apel București are programat marți, 13 octombrie 2026, un termen de judecată pentru apelul depus împotriva deciziei Tribunalului Militar București. Această hotărâre a dispus achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei Române, acuzați de abuz în serviciu în urma intervenției violente din Piața Victoriei, la protestele de pe 10 august 2018. Termenul de judecată vine la doar trei zile după ce prescripția răspunderii penale a intervenit oficial pe 10 octombrie 2026.
În iunie 2026, magistrații de la Tribunalul Militar București au decis achitarea inculpaților, argumentând că faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Printre persoanele achitate se numără Laurențiu Valentin Cazan, Ionuț Cătălin Sindile, Gheorghe Sebastian Cucoș și Laurențiu Cristian Ciobanu. Decizia a fost imediat atacată, iar după amânarea cauzei de către Curtea Militară de Apel București la data de 22 septembrie, procesul a fost fixat pentru acest nou termen de octombrie.
Conform Codului Penal, pentru infracțiunea de abuz în serviciu, care se pedepsește cu închisoare între 2 și 7 ani, termenul de prescripție a răspunderii penale este de opt ani. Având în vedere că faptele au avut loc în 2018, prescripția a intrat în vigoare pe 10 octombrie 2026. Astfel, la termenul de marți, magistrații ar urma doar să constate formal încetarea procesului penal ca urmare a acestui fenomen juridic prevăzut de legea penală.
Comunitatea Declic, care a susținut peste 300 de victime ale violențelor, a declarat că va sprijini continuarea demersurilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Reprezentantul Declic, Cătălina Hopârteanu, a menționat că acțiunea la CEDO va fi introdusă imediat ce instanța din România va pronunța o hotărâre definitivă. Victimele vor reclama faptul că statul român a tergiversat nejustificat ancheta și procesul timp de peste opt ani, încălcând dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil.
Dosarul vizează coordonarea operațiunii de dispersare a manifestanților prin utilizarea unui arsenal periculos, conform expertizelor tehnice ale MApN. Forțele de ordine au folosit 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade cu efect lacrimogen și 316 cartușe cu efect iritant. Expertizele au indicat faptul că aceste dispozitive au provocat arsuri și răni grave din cauza schijelor și a temperaturilor ridicate, necesitând îngrijiri medicale pentru sute de persoane.
În cadrul procesului civil, Tribunalul București a respins majoritatea cererilor de despăgubire ale celor peste 300 de persoane vătămate, în solidaritate cu Inspectoratul General al Jandarmeriei Române. Doar pentru patru persoane au fost admise daune morale între 5.000 și 25.000 de lei, însă cererile pentru daune materiale au fost respinse ca fiind nefondate. Dreptul victimelor de a cere despăgubiri materiale și morale rămâne valabil chiar și după prescripția răspunderii penale.