Patru cetățeni ai Federației Ruse au fost trimiși în judecată sau și-au recunoscut vinovăția în cadrul unui dosar de amploare gestionat de Parchetul General. Ancheta vizează rețele prin care aceștia au dobândit în mod ilegal cetățenia română și documente de identitate. Surse apropiate investigației au indicat faptul că numărul rușilor aflați în vizorul procurorilor ar putea ajunge la circa 300 de persoane.
Primul inculpat este Alexandr Strelnikov, care este trimis în judecată la Judecătoria Sectorului 6 sub acuzația de „uz de fals”. Dosarul său se află în faza de Cameră Preliminară, după ce instanța i-a anulat anterior actul de naștere transcris la Serviciul Stare Civilă sector 6. Strelnikov a folosit un certificat multilingv eliberat de autoritățile din Federația Rusă pentru a obține documentele românești.
Alți doi cetățeni ruși, Denis Khaibulkin și Andrey A. Tabakov, au fost de asemenea trimiși în judecată la Judecătoria Sectorului 6. Aceștia, proveniți din Sankt Petersburg și Moscova, ar fi folosit certificate de cetățenie false, presupus emise de Ambasada României la Bratislava în 2023. În cazul lui Khaibulkin, instanța i-a anulat deja documentele obținute prin fraudă, în timp ce dosarul lui Tabakov este încă pe rol.
O situație distinctă este cea a lui Vasilii Ilichev, care a solicitat încheierea unui acord de reunoaștere a vinovăției. Spre deosebire de alți suspecți care au folosit interpuși, Ilichev a recunoscut faptele de uz de fals, instigare la fals informatic și instigare la fals intelectual. Acesta a acceptat o pedeapsă de un an și patru luni de închisoare, cu amânarea executării pedepsei și o perioadă de supraveghere de doi ani.
Procedura de fraudă a implicat depunerea unor certificate de cetățenie contrafăcute, pretendând că sunt emise de Ambasada României la Chișinău. Prin aceste documente false, inculcații au reușit transcrierea actelor de naștere în Registrul Național de Evidență a Populației și obținerea unui CNP românesc. Această metodă le-a permis accesul la cărți de identitate și pașapoarte simple electronice, facilitând deplasarea în spațiul Uniunii Europene.
Ancheta a scos la iveală o lacună de sistem, deoarece funcționarii de la diverse Servicii de Stare Civilă nu aveau acces la o bază de date pentru verificarea imediată a documentelor. Această vulnerabilitate a permis unor rețele, care implicau și complicitatea unor funcționari publici, să faciliteze obținerea de acte prin taxe de între 15.000 și 40.000 de euro. În unele cazuri, au fost folosite chiar identitățile unor cetățeni ucraineni decedați.