Procurorii DIICOT au formulat, miercuri, 14 octombrie, o contestație împotriva deciziei Tribunalului București prin care arestul preventiv al lui Călin Georgescu a fost înlocuit cu arestul la domiciliu. Această măsură vizează exclusiv regimul de închidere al fostului candidat la alegerile prezidențiale, fără a implica o judecată asupra vinovăției sale în dosarul penal. Între timp, Călin Georgescu rămâne în Arestul Central, deoarece hotărârea instanței de primă instanță nu a intrat încă pe un caracter definitiv.
Contestația depusă de procurori va fi analizată de Curtea de Apel București, instanța care a dispus inițial arestarea sa pe 29 septembrie. În cadrul acelei decizii, judecătorii de la Curtea de Apel au optat pentru arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen pentru o perioadă de 30 de zile. Această decizie a fost luată de un complet de divergență, după ce primii doi magistrați nu au reușit să ajungă la un acord privind măsură preventivă.
Înainte de această intervenție, Tribunalul București avusese o poziție diferită, refuzând solicitarea DIICOT de a dispune arestarea preventivă și optând în schimb pentru controlul judiciar. Judecătorul Vlad Andriescu a pronunțat, pe 13 octombrie, soluția de înlocuire a arestului cu arestul la domiciliu. Este important de menționat că același magistrat, Vlad Andriescu, respinsese anterior, pe 22 septembrie, propunerea inițială de arestare formulată de procurorii din dosar.
Dacă Curtea de Apel București va menține decizia Tribunalului, Călin Georgescu va fi plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, respectând o serie de obligații stricte. Acestea includ prezentarea la orice chemare a organelor de urmărire penală sau a instanței, interdicția de a comunica cu vătămatul, martorii sau experții și informarea periodică despre mijloacele de existență. Obligația privind veniturile este relevantă, având în vedere că contractul său de muncă de la universitate este suspendat începând cu noiembrie 2024.
Călin Georgescu este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Dosarul a fost deschis în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, care ar fi fost promis un credit de șase milioane de euro. După ce a achitat o garanție, i s-a propus o finanțare de 15 milioane de euro, condiționată de plăți suplimentare, însă creditul nu i-a mai fost acordat, rezultând un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro.
Acest proces se desfășoară în contextul unor anchete penale intense care vizează grupări organizate și fraude financiare de mari proporții. În sistemul juridic român, deciziile privind măsurile preventive sunt adesea obiectul unor contestații intense între magistrați și procurori, până când instanțele de apel finalizează analiza legalității restricțiilor impuse inculpaților pentru a asigura buna desfășurare a investigațiilor.