Europarlamentarul Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, pentru două infracțiuni de ultraj, conform unui comunicat emis miercuri de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Procurorul de caz a finalizat oficial cercetările necesare, iar rechizitoriul a fost înaintat către Înalta Curți, care este instanța competentă pentru a judeca această cauză în fond.
Incidentul care a dus la această acțiune penală a avut loc pe 15 decembrie 2024, când doi polițiști din București s-au deplasat la locuința inculpatei pentru a-i înmâna o amendă contravențională. Conform anchetatorilor, aceștia și-au declarat calitatea și le-au explicat demnitarului motivul vizitei lor. Totuși, procurorii susțin că Diana Șoșoacă s-a prevalat de statutul său și a manifestat un comportament agresiv, refuzând primirea amenzii și împiedicând agenții să o afișeze pe ușa casei.
În urma acestui incident, inculpata i-ar fi urmărit pe polițiști pe stradă, adresându-le expresii jignitoare precum „fir-ar mama lor de scârbe”, „mama voastră de nenorociți ordinari” sau „scârbe nenorocite”. Procurorii din dosar au documentat aceste declarații, care au fost folosite pentru a susține acuzația de ultraj. Acțiunile sale au continuat și în mediul online, unde polițiștii au fost țintiți direct prin intermediul unor platforme de socializare foarte utilizate.
Ulterior, Diana Șoșoacă i-ar fi amenințat pe polițiști în cadrul unor transmisiuni live realizate pe platformele TikTok și Facebook. În timpul acestor difuzii, ea a declarat că s-a săturat și că ar putea lua o armă, afirmând că „cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii”. Mai mult, europarlamentarul a menționat că ar putea angaja bodyguarzi pentru a-i opri pe cei care se apropie de ușa locuinței sale, folosind un limbaj violent.
Conflictul a fost declanșat de un proces-verbal de sancționare contravențională încheiat pe 24 noiembrie 2024. În acea zi, în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale, Diana Șoșoacă s-a filmat în cabina de vot și a transmis imaginile către public. Conform anchetatorilor, această acțiune a constituit o încălcare a prevederilor din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, fapt care a dus la aplicarea sancțiunii contravenționale.
Aceste proceduri juridice se încadrează în cadrul reglementărilor privind sancționarea încălcărilor electorale și protejarea autorității instituțiilor de aplicare a legii. În România, procesul de sancționare pentru încălcarea normelor de vot este reglementat strict pentru a asigura integritatea procesului electoral. În acest caz, acuzațiile de ultraj sunt legate direct de modul în care demnitarul a reacționat la aplicarea unei sancțiuni legale.