Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a lansat o acuzație dură la adresa Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Aceasta a declarat că instituția pare să fi ignorat o sesizare depusă în iunie 2024, legată de declarațiile arhiepiscopului Teodosie. Conform afirmațiilor sale, evenimentul a avut loc după ce arhiepiscopul susținea că o femeie abuzată psihologic de soț ar trebui să își „ducă crucea” și să nu divorțeze.
Diana Buzoianu a subliniat că sesizarea a fost făcută pentru a semnala faptul că abuzul nu reprezintă o „cruce de dus” pentru femei în propria casă. Ea a menționat că de la momentul depunerii documentelor au trecut mai bine de doi ani fără ca instituția să ajungă la o concluzie. Ministrul a criticat faptul că o declarație care normalizează abuzul asupra femeilor nu a primit un răspuns oficial din partea statului în acest interval de timp.
În cadrul declarației sale, Diana Buzoianu a evidențiat pericolul pe care îl reprezintă tăcerea instituțiilor de stat. Ea a susținut că întârzierea procesului de analiză transmite un mesaj periculos, sugerând că victimele ar trebui să îndure situația. Ministrul a afirmat că instituția creată pentru combaterea discriminării nu a oferit nicio decizie, lăsând mii de femei care trăiesc în realitatea violenței domestice fără un sprijin instituțional clar.
Ministerul a subliat că drepturile fundamentale ale oamenilor nu pot fi lăsate la voia întâmplării prin tergiversare. Diana Buzoianu a întrebat direct dacă sesizarea din 2024 a fost chiar analizată de către CNCD. Ea a mers până la amenințarea de a depune o plângere penală pentru abuz în serviciu, din cauza faptului că instituția refuză să se pronunțe de două ani de zile pe această temă.
Instituțiile de control din România au un rol crucial în protejarea drepturilor cetățenilor, însă procesele de analizare a cazurilor de discriminare pot fi adesea criticate pentru durata excesivă. În contextul legislativ actual, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este organismul care trebuie să verifice dacă anumite declarații sau acțiuni încalcă normele de egalitate. Lipsa de rapiditate în răspunsuri poate afecta încrederea publicului în mecanismele de protecție a drepturilor fundamentale.
Diana Buzoianu a concluzionat că tăcerea instituțiilor are consecințe directe asupra femeilor care suferă abuz. Ea a solicitat clarificări privind locația deciziei și motivul pentru care procesul durează de mai mult de doi ani. Pentru ea, este esențial ca statul să nu permită normalizarea unor idei care scandalizează societatea prin lipsa de reacție promptă a autorităților.