Noile grile de salarizare ale judecătorilor de la Curtea Constituțională a României au fost stabilite, conform documentelor, începând cu data de 30 septembrie 2026. Această structură de plăți indică faptul că membrii Curții Constituționale încasează salarii nete care se apropie de pragul de 7.000 de euro în fiecare lună. Documentele arată o distribuție complexă a veniturilor, care include un salariu de bază și un set de patru sporuri specifice funcției ocupate.
Din punct de vedere al structurii de venit, un judecător CCR are un salariu de bază de 45.260 de lei brut, în timp ce președintele instituției beneficiază de un supliment de 2.000 de lei față de această sumă. La acest salariu de bază se adaugă un spor de suprasolicitare de 11.315 lei brut, ceea ce reprezintă 25% din salariul de bază. În plus, judecătorii primesc un spor de confidențialitate de 2.340 lei brut, un spor de condiții vătămătoare de 300 lei și o indemnizație pentru titlul de doctor de 500 de lei.
În total, fiecare dintre cei 9 judecători de la Curtea Constituțională încasează lunar suma de 59.578 lei brut. Această sumă se traduce printr-un venit net de peste 34.000 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 7.000 de euro lunar. În anumite cazuri, când se combină salariul cu pensiile deja încaseate, veniturile lunare nete ale unor magistrați ajung să depășească pragul de 12.000 de euro.
Partea ce vizează pensiile arată că, dintre cei 9 judecători, 6 încasează pensii, dintre care 5 sunt pensii speciale. Conform ultimelor declarații de avere, Cristian Deliorga încasează o pensie de 68.750 lei pe lună net, iar Mihaela Ciochină primește 34.750 lei net. Gheorghe Stan încasează 30.000 lei net pe lună, combinând pensia cu cea de la Pilonul II, în timp ce Bogdan Licu are o pensie de 32.050 lei net. Președintele CCR, Simina Tănăsescu, de asemenea, încasează o pensie de cel puțin 5.000 euro net.
Situația veniturilor de la Curtea Constituțională este marcată de prezența unor magistrați care au solicitat pensionarea recent. Printre aceștia se numără președintele Simina Tănăsescu și judecătorul Csaba Asztalos, acesta din urmă depunând cererea de pensionare imediat după învestire în iulie 2025. Această evoluție a structurii de salarizare și a regimului de pensii vine într-un context în care instituția este implicată în decizii de mare importanță pentru sistemul de protecție socială.
Sistemul de salarizare și pensioare pentru magistrații din înaltele instanțe este reglementat prin legi specifice care stabilesc grile de venituri bazate pe funcție și vechime. Aceste structuri de plăți, care includ sporuri pentru confidențialitate sau condiții vătămătoare, sunt monitorizate prin declarațiile de avere obligatorii. În România, regimul pensiilor speciale pentru magistrați rămâne un subiect de dezbatere constantă în cadrul discuțiilor politice și legislative de la nivel național.