Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să pronunțe joi decizia în procesul privind plata restanțelor salariale ale magistraților, un litigiu care implică suma de 4,8 miliarde de lei. Procesul a fost amânat de șapte ori până în acest moment, iar Curtea de Apel București impusese anterior Guvernului și Ministerului Finanțelor obligația de a asigura integral fondurile necesare. Decizia vine după ce Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan privind un conflict între Executiv și instanța supremă.
Conflictul juridic a luat amplu după ce, în luna mai, Curtea de Apel București a admis cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru asigurarea fondurilor necesare plății unor restanțe salariale, scadente în anul 2026. Instanța a obligat cele două instituții să aloce integral sumele solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă acest lucru este necesar. Pentru nerespectarea acestei decizii, a fost stabilită o sancțiune de 1% pentru fiecare zi de întârziere, alături de o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat cu recurs hotărârea Curții de Apel București, care a fost luată la primul termen. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 30 martie 2026, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat cererea în contencios administrativ și fiscal. Scopul demersului a fost asigurarea fondurilor pentru plata integrală a drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale care au fost îndreptățite prin decizii judecătorești.
Premierul interimar Ilie Bolojan a argumentat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Acesta a susținut că puterea judecătorească nu are competența tehnică de a stabili distribuția banilor dintr-un buget general consolidat. În acest context, Ilie Bolojan a anunțat că s-a decis reducerea unor componente de cheltuieli care erau destinate achitării unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe câștigate în anii trecuți.
Curtea Constituțională a respins însă argumentele Executivului, menționând că atribuția de soluționare a conflictului juridic nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Judecătorii CCR au explicat că motivele invocate de Ilie Bolojan privesc exclusiv activitatea instanței, precum ritmul judecății sau penalitățile stabilite, chestiuni care pot fi valorificate doar prin căile de atac prevăzute de lege. Astfel, Curtea Constituțională nu are competența de a cenzura sau reforma deciziile judecătorești pronunțate.
Litigii de această amploare privind drepturile salariale ale personalului din sistemul de justiție sunt adesea legate de decizii de rectificare bugetară și de interpretarea normelor privind cheltuielile publice. În România, gestionarea fondurilor pentru salarii și restanțe în cadrul instituțiilor statului necesită adesea coordonarea între Ministerul Finanțelor și autoritățile care administrează bugetele sectoriale, în contextul limitărilor financiare ale bugetului de stat.