Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) urmează să pronunțe joi o decizie crucială în urma unui proces care a fost amânat de șase ori. Disputa vizează recursul depus de Guvern și de Ministerul Finanțelor împotriva unei sentințe emise de Curtea de Apel București la data de 5 mai. Această hotărâre obligă Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, care sunt scadente în anul 2026.
Suma totală care trebuie achitată de stat se ridică la 4,8 miliarde lei, conform declarațiilor făcute de premierul interimar Ilie Bolojan. Curtea de Apel București a dispus ca aceste sume să fie alocate integral, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare, dacă acest lucru va fi necesar. Pentru a asigura respectarea deciziei, instanța a stabilit o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi.
Conflictul juridic a implicat și o încercare de sesizare a Curții Constituționale a României de către Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict de natură constituțională. Totuși, Curtea Constituțională a respins cererea ca fiind inadmisibilă, argumentând că mecanismul de conflict juridic nu poate fi utilizat ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Judecătorii CCR au menționat că atribuția prevăzută de Constituție nu permite transformarea instituției într-o instanță de control judiciar.
Dosarul a fost înregistrat inițial la Curtea de Apel București în data de 30 martie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat cererea în contencios administrativ și fiscal. Instanța a admis și cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, respingând în același timp excepțiile invocate de pârâți. Curtea de Apel a stabilit un termen de executare de 10 zile de la momentul în care hotărârea va deveni definitivă.
Reprezentanții ICCJ au susținut că sesizarea făcută de Guvern pune în discuție dreptul de acces la instanță al magistraților. Aceștia au subliniat că un litigiu pierdut nu poate fi transformat într-un conflict constituțional și că soluția judecătorească trebuie respectată. Conform surselor, hotărârea instanței supreme este văzută ca o reafirmare a regulilor statului de drept, unde deciziile judecătorilor nu pot fi contestate prin mecanisme care nu sunt prevăzute de lege.
Această dispută financiară majoră intervine într-un context de instabilitate politică, având loc la scurt timp după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Decizia privind plata celor aproape 5 miliarde de lei către magistrați are implicații directe asupra gestionării bugetului de stat și a priorităților de cheltuieli pentru pachetul social, într-un moment în care resursele publice sunt deja sub presiune.