Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

Justiție

Decizia ÎCCJ privind strămutarea unui dosar de la Curtea de Apel Craiova: Imparțialitatea secției penale în discuție

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis transferul unui dosar de la Craiova la București, în urma unei cereri depuse de procurorul general.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Decizia ÎCCJ privind strămutarea unui dosar de la Curtea de Apel Craiova: Imparțialitatea secției penale în discuție
Foto: G4Media

Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a solicitat strămutarea unui dosar de pe rolul Curții de Apel Craiova, invocând probleme legate de imparțialitatea judecătorilor. Decizia de strămutare a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 15 septembrie, prin care dosarul este transferat la Curtea de Apel București. Această decizia a fost pronunțată imediat înainte ca instanța de la Craiova să se pronunțe cu privire la sesizarea către Curtea Europeană de Justiție.

Judecătoarea Sorina Marinaș a oferit un drept la replică pe pagina sa de Facebook, după ce a fost declarată incompatibilă în urma cererii depuse de procurorul general. Aceasta a menționat că, pe lângă ea, se pare că și ceilalți 29 de judecători din cadrul Secției Penale a Curții de Apel Craiova au fost declarați incompatibili. Sorina Marinaș a subliniat că este obligată să nu comenteze situația actuală, dar a dorit să răspundă la reproșurile privind intenția de a sesiza instanța europeană.

Conform prevederilor Codului de procedură penală, o cerere de strămentare necesită o motivare strictă în fapt și în drept, precum și anexarea documentelor care susțin argumentele. Codul stipulează că pentru a se justifica strămutarea, nu este suficient ca un singur judecător să fie declarat incompatibil. Este necesară existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea întregului corp de magistrați din secția respectivă este afectată, nu doar a unui individ în parte.

Jurisprudența ÎCCJ indică faptul că există o diferență între suspiciunea individuală și cea colectivă. În cazul suspiciunii individuale, remediul este abținerea sau recuzarea unui magistrat, în timp ce în cazul unei suspiciuni colective, care vizează întregul organ judiciar, remediul este strămutarea cauzei. În acest caz, se analizează dacă climatul în care se desfășoară procesul penal afectează obiectivitatea întregii secții, afectând astfel încrederea în justiție.

Cererea depusă de Cristina Chiriac a fost analizată de Înalta Curte, care a decis anularea tuturor actelor întocmite până în prezent în cadrul procedurii de la Craiova. Deși decizia de pe 15 septembrie nu a fost încă motivată oficial, contextul juridic sugerează că cererea de strămutare a fost susținută de elemente care au vizat imparțialitatea secției. Parchetul Curții de Apel Craiova refuzase anterior să depună o astfel de cerere, ceea ce a dus la intervenția procurorului general.

Dosarul a ajuns la judecătoarea Sorina Marinaș în contextul unei contestații privind o soluție de clasare într-un dosar de corupție care implică magistrați. Această cauză a fost subiectul unei discuții privind sesizarea Curții de Justiție a UE cu întrebări preliminare privind compatibilitatea cu dreptul european a procurorilor special desemnați pentru magistrați. Acești procurori au preluat activitatea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, după ce aceasta a fost desființată prin lege în 2022.

Surse

Sursa: G4Media

Tot în Justiție