Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie definitivă prin care menține constatarea conflictului de interese în cazul lui Dominic Fritz. Conform motivării instanței supreme, fostul primar al Timișoarei nu a acționat din eroare, ci a luat o decizie conștientă și deliberată. Documentul de fundament a arătat că acesta a semnat în noiembrie 2020 un raport de aprobare pentru un proiect urbanistic care îl viza indirect pe un creditor personal.
Conflictul de interese a luat însălătură prin raportul de aprobare semnat de Dominic Fritz, care viza arhitectul Răzvan Negrișanu. Acesta din urmă este consilier local USR și figura ca creditor al fostului edil în cadrul campaniei electorale din anul 2020. Suma împrumutată de Dominic Fritz către Răzvan Negrișanu a fost de 25.000 de lei, o valoare care a fost ulterior menționată în declarația sa de avere publică.
Judecătorii au respins argumentele apărării care susțineau că proiectul urbanistic respectiv fusese inițiat încă în timpul mandatului fostului primar Nicolae Robu. Instanța a reținut că Dominic Fritz și-și asumase explicit actul administrativ, recunoscând că a semnat documentul cu scopul de a asigura continuitatea procedurii. ÎCCJ a subliniat că fostul edil a acționat în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de beneficiarul indirect al actului.
Instanța a considerat că relația de împrumut, provenită din finanțarea campaniei electorale, generează o legătură de natură atât personală, cât și politică. De asemenea, judecătorii au observat că abținerea creditorului de la vot a confirmat existența interesului patrimonial în cauză. ÎCCJ a menționat că un primar trebuie să manifeste o „vigilență sporită” pentru a evita orice situație care poate crea aparența unui conflict între interesul public și cel personal.
Conform deciziei nr. 3118 din 18 iunie 2026, pronunțată în dosarul nr. 924/59/2024, aparența de părtinire afectează încrederea cetățenilor în imparțialitatea mandatului. ÎCCJ a precizat că cunoașterea situației de debitor distinge acest caz de situația unui ales care nu ar fi putut identifica conflictul. Decizia subliniază că standardele de conduită pentru funcțiile cu expunere publică ridicată trebuie să fie superioare.
În cadrul sistemului juridic român, constatarea conflictului de interese pentru funcționarii publici și aleșii locali este un mecanism de protecție a integrității administrației publice. Această procedură vizează prevenirea utilizării poziției oficiale pentru a obține avantaje pentru sine sau pentru persoane cu care există relații de afaceri sau politice. Deciziile instanțelor supreme în astfel de cazuri stabilizează jurisprudența privind etica în funcția publică.