Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal de la Curtea de Apel București analizează, luni, 28 septembrie 2026, dosarul depus de Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT). Aceasta solicită anularea Decretului 770/2026, prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan drept candidat pentru funcția de prim-ministru. Procesul vizează direct Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial, ambele fiind implicate ca instituții pârâte în această acțiune juridică.
Decizia asociației condusă de deputatul Ioana Grosaru a generat dezbateri în spațiul public și reacții din partea comunității minoritare. Fostul judecător Cristi Dănileț a comentat limitele sistemului de justiție în raport cu deciziile șefului statului, subliniind că decretele prezidențiale, fiind acte de putere constituțională, nu pot fi contestate de justiția ordinară. Conform explicațiilor magistratului, studenții la Drept învață încă din primul an că astfel de acte nu intră sub jurisdicția instanțelor obișnuite.
În paralel, un grup format din 11 organizații ale etnicilor italieni din România s-a distanțat de demersul RO.AS.IT. Reprezentanții acestor entități au manifestat o îngrijorare profundă, precizând că nu urmăresc o implicare în politica internă a statului prin susținerea sau contestarea partidelor politice. Aceștia au considerat că procedura de desemnare a candidatului la funcția de premier reprezintă un proces instituțional și constituțional normal în cadrul statului român.
Organizația RO.AS.IT, care este recunoscută oficial ca singura entitate de reprezentare a minorității italiene din România, beneficiază de fonduri publice de la Guvernul României. Acestea sunt acordate prin intermediul Departamentului pentru Relații Interetnice. Asociația deține, de asemenea, un mandat de deputat în Parlament, conform prevederilor constituționale pentru minoritățile naționale. Conducerea este formată din familia Grosaru, avându-l pe Ioana Grosaru în calitate de președinte și pe fiul ei, Andi Gabriel Grosaru, ca secretar general.
Acesta nu reprezintă primul atac juridic lansat de asociația condusă de Ioana Grosaru împotriva deciziilor prezidențiale. În luna aprilie 2026, RO.AS.IT a depus o plângere similară la Curtea de Apel București, vizând decretele de numire a șefilor marilor parchete semnate de Nicușor Dan. În cazul acelui dosar, instanța a stabilit amânarea pronunțării sentinței tot pentru data de 28 septembrie 2026, momentul în care se judecă și actuala cerere de anulare.
Contextul juridic al acestui proces este marcat de interpretările privind natura actelor de autoritate constituțională. În România, procesele de contencios administrativ vizează adesea validitatea actelor emise de autorități, însă există o linie de demarcație clară între actele administrative și actele de putere constituțională ale președintelui, care sunt protejate de un regim juridic specific pentru a asigura stabilitatea instituțiilor statului.