Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, ar putea afla marți, 10 noiembrie, dacă va fi eliberat din detenție. Curtea de Apel București urmează să pronunțe o decizie privind cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Această hotărâre vine după ce Tribunalul București a admis, luni, 9 noiembrie, solicitarea fostului candidat, însă decizia instanței de foc nu este încă definitivă.
Procurorii DIICOT au intenția de a contesta decizia pronunțată de Tribunalul București, ceea ce mută decizia finală în seama instanței superioare. Dacă magistrații de la Curtea de Apel vor menține soluția tribunalului, Călin Georgescu va putea părăsi Arestul Central. În acest caz, fostul candidat va trebui să respecte toate restricțiile impuse prin noua măsură de arest la domiciliu, în loc să rămână în detenție.
În cazul în care Curtea de Apel va admite contestația depusă de procurorii DIICOT, Călin Georgescu va rămâne în arest preventiv. Această situație reflectă un precedent juridic recent, deoarece Tribunalul București a mai aprobat o cerere similară de eliberare în luna trecută. Totuși, în acea ocazie, Curtea de Apel București a intervenit și a anulat decizia, dispunând menținerea măsurii privative de libertate pentru fostul candidat.
Călin Georgescu se află în arest preventiv începând cu data de 29 septembrie 2026, fiind vizat într-un dosar de înșelăciune. În acest caz penal, prejudiciul estimat de autorități este de aproximativ 1,1 milioane de euro. Pe lângă această anchetă specifică, fostul candidat la prezidențiale este vizat de alte patru dosare penale, dintre care două au fost deja trimise în judecată de procurori.
Până în acest moment, toate încercările depuse de Călin Georgescu pentru a obține o măsură preventivă mai puțin restrictivă decât arestul au eșuat în fața instanței superioare. Decizia de marți este considerată decisivă pentru viitorul său juridic imediat, deoarece determină dacă va continua detenția la Arestul Central sau dacă va putea continua procesele sub supravegherea autorităților la propria reședință.
Procesele penale care vizează figuri politice sau candidați la alegeri sunt supuse unui control riguros al instanțelor de apel. În sistemul juridic român, deciziile tribunalelor privind măsurile preventive pot fi întotdeauna atacate prin contestație de către procurorii DIICOT sau de către partea civilă, până când instanța de apel emite o hotărâre care să devină definitivă și executorie.