Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), este implicat într-un caz de neconcordanțe între realitatea patrimoniului său și declarațiile de avere depuse de acesta. Deși în documente apare ca deținătorul unei case de 186 mp și a unui teren de 200 mp, proprietatea reală a fost extinsă de peste patru ori. Această evoluție a fost realizată prin achiziții de terenuri și donații între părinți și fiul angajat la Londra, fără ca aceste schimbări să fie consemnate conform legii integrității.
Evoluția proprietății a inclus achiziția unor loturi de teren și extinderea vilei, procese care au avut loc prin transferuri între membri ai familiei. În 2016, fiul directorului SPP a cumpărat un teren de 411 mp, pe care l-a donat ulterior părinților în 2022. Ulterior, în 2023, vila a fost extinsă de la 179 la 397 mp, după ce părinții au primit autorizația de construire. Totuși, în 2023, aceștia i-au donat fiului noul apartament și o cotă de teren, fără ca acest transfer să fie raportat în declarația de avere.
În cursul anului 2024, s-a adăugat un al doilea teren de 277 mp, achiziționat de către fiul lui Lucian Pahonțu împreună cu soția sa. Această mișcare a dus la o suprafață totală de 875 mp, deși în declarațiile oficiale ale directorului SPP și ale soției sale, Mihaela Elena Pahonțu, cifrele rămân neschimbate de 15 ani. În curtea acestei proprietăți au apărut construcții precum o „bucătărie de vară” de 110 mp și o piscină, însă aceasta din urmă nu pare să dețină autorizația de construire necesară.
Pe lângă neconcordanțele imobiliare, declarațiile de avere ale soților Pahonțu nu conțin informații despre conturi sau depozite bancare, deși amândoi au avut venituri legale semnificative. În 2023, veniturile directorului SPP erau de aproximativ 6.000 de euro pe lună, iar după trecerea în rezervă, acestea au crescut la aproape 9.000 de euro lunar. Legislația impune declararea economiilor dacă valoarea lor cumulată depășește 5.000 de euro, însă lipsa acestor date face imposibilă urmărirea fluxului financiar al familiei.
Lucian Pahonțu a respins acuzațiile, susținând că a depus anual declarațiile de avere și de interese în termenul legal și că acestea reflectă fidel situația juridică a bunurilor. Totuși, unele declarații din anii 2006 și 2007 lipsesc de pe site-urile instituțiilor, Agenția Națională de Integritate refuzând să le facă publice. De asemenea, generalul nu a depus declarația pe proprie răspundere pentru CNSAS, condiție obligatorie pentru a verifica dacă a colaborat cu fosta Securitate, deși activitatea sa a fost verificată de alte instituții.
În cadrul sistemului de monitorizare a integrității publice din România, Agenția Națională de Integritate (ANI) are rolul de a verifica corectitudinea declarațiilor de avere și de interese ale funcționarilor. Orice omisiune sau declarație necorespunzătoare adevărului poate atrage sancțiuni juridice, inclusiv încadrarea infracțiunii de fals în declarații. Verificările pot fi declanșate fie de către agenție, fie în urma sesizărilor depuse de cetățeni sau de alte organisme de control.