Curtea de Apel București a pronunțat, marți, asupra cererii depuse de Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT) prin care se solicita suspendarea decretului emis de președintele Nicușor Dan. Actul prezidențial vizat de contestație îl desemna pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de premier. Instanța a respins cererea de suspendare, considerând-o inadmisibilă, însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicarea acesteia.
Procesul a fost inițiat pe 22 septembrie de către organizația RO.AS.IT, care este condusă de deputata neafiliată Ioana Grosaru. În cadrul acțiunii judecătorești, asociația a dat în judecată atât Administrația Prezidențială, cât și Regia Autonomă Monitorul Oficial. Deși inițial RO.AS.IT a solicitat anularea Decretului 770/2026, organizația și-a modificat ulterior strategia juridică, cerând în loc suspendarea executării acestui act oficial.
În cadrul soluționării litigiului, Curtea de Apel a admis excepția de inadmisibilitate ridicată de către Administrația Prezidențială, motiv pentru care a respins cererea de suspendare. Totodată, instanța a luat o decizie referitoare la Regia Autonomă Monitorul Oficial, constatând că aceasta nu deține calitate procesuală pasivă în acest caz, fapt pentru care acțiunea formulată împotriva instituției a fost respinsă. Dezbaterile cauzei au avut loc luni, iar pronunțarea finală a fost amânată pentru marți.
Reprezentarea juridică a asociației RO.AS.IT în instanță a fost asigurată de fostul parlamentar Andi Grosaru, fiul deputatei Ioana Grosaru. Demersul a generat și reacții din partea altor entități, 11 organizații ale comunității italiene din România au transmis, pe 26 septembrie, că poziția RO.AS.IT nu reprezintă interesul întregii comunități. Acestea au exprimat „surpriză și profundă îngrijorare” față de contestarea desemnării lui Siegfried Mureșan, menționând că nu acceptă utilizarea numelui comunității pentru mesaje politice.
Opinia asupra legalității acestui demers a fost susținută și de fostul judecător Cristi Dănileț, care a declarat că decretele prezidențiale de acest tip nu pot fi contestate în contencios administrativ. Conform acestuia, atunci când o autoritate constituțională întocmește un act de putere constituțională, justiția ordinară nu are competență pentru a interveni. Această perspectivă juridică subliniază natura actelor de putere ale președintelui în cadrul sistemului de guvernare.
Contestarea decretelor prezidențiale reprezintă un punct de discuție juridică în cadrul contenciosului administrativ românesc, unde se analizează limitele de control al instanțelor asupra actelor emise de autoritățile constituționale. În sistemul de puteri, deciziile de delegare sau desemnare a funcțiilor înalte de stat sunt adesea supuse unor reguli stricte de imunitate sau de natura de act de putere, care limitează posibilitatea de a fi anulate prin proceduri administrative obișnuite.