O instalație artistică recent amplasată în Parcul Botanic din Timișoara a generat o dezbatere aprinsă în spațiul public. Proiectul, intitulat „The Bench”, constă în dotarea mai multor bănci cu tapițerie din vinil negru, o alegere estetică ce face trimitere la cluburile de tip gay leather. Artistul spaniol Carlos Pena, autorul lucrării, a conceput proiectul ca pe un omagiu adus istoriei comunității queer din oraș.
Conceptul proiectului se bazează pe rolul istoric pe care Parcul Botanic l-a avut pentru persoanele LGBTQ+. În trecut, lipsa iluminatului public a transformat anumite zone ale parcului în locuri discrete pentru întâlniri intime, proces cunoscut sub termenul de „cruising”. Artistul explică faptul că instalația urmărește să readucă în atenție modul în care spațiul public a fost utilizat de această comunitate înainte de schimbările tehnologice și de iluminarea parcului.
Băncile sunt dispuse strategic în parcul din Timișoara, atât în zone vizibile, cât și în locuri mai retrase. Conform explicațiilor lui Carlos Pena, unele bănci sunt amplasate pe o mică „colină”, în timp ce altele se află în „vale”, în zone care rămân locuri preferate pentru intimitate. Materialul de vinil a fost ales pentru a simboliza estetica specifică unor cluburi, oferind o dimensiune istorică și socială spațiului public local.
Instalația a stârnit o reacție extrem de critică din partea judecătoarei Adriana Stoicescu. Magistratul a utilizat rețeaua socială Facebook pentru a exprima o poziție dură față de această inițiativă artistică. Într-un mesaj public, aceasta a atacat direcția în care consideră că se îndreaptă orașul, folosind termeni precum nesimțire și jegenie pentru a descrie evenimentul respectiv, numind situația de „scârbă”.
Proiectul „The Bench” subliniază tranziția de la un spațiu de întâlnire discret la un loc modernizat prin iluminat electric. Carlos Pena menționează că, deși Timișoara a fost primul oraș european care a introdus iluminatul electric, parcul a rămas mult timp în întuneric, facilitând interacțiunile sociale specifice comunității queer. Această abordare vizează documentarea modului în care spațiul public a fost folosit în practică de-a lungul timpului.
În contextul actual, parcurile urbane rămân adesea subiecte de discuții privind utilizarea spațiilor publice și identitatea culturală a orașelor. Deciziile privind amenajările estetice sau proiectele de artă publică pot genera controverse atunci când ating teme legate de identitatea socială sau de istoria locală a unor grupuri specifice. Aceste dezbateri reflectă adesea tensiunile dintre tradiție și noile forme de exprimare culturală în mediul urban.