Conducerea Curții de Conturi, sub președinția Mirelei Călugăreanu, a respins la sfârșitul lunii august propunerea de sesizare penală formulată de experții instituției. Această decizie vine în urma auditurilor care au evidențiat erori financiare majore la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) în perioada 2023-2024. Instituția a refuzat să trimită la procurori raportul care indică faptul că sume de peste un miliard de lei au fost raportate eronat ca fiind fonduri europene, deși provin din bugetul de stat.
Auditorii din cadrul Departamentului I au susținut că MIPE a înregistrat în evidențele financiare sume care ar fi trebuit provenite de la Comisia Europeană pentru primele de carieră didactică și profesională acordate profesorilor. Totuși, rapoartele de audit arată că nu a existat niciun acord cu Bruxelles-ul sau niciun act normativ intern care să permită acest lucru. Experții au invocat suspiciuni de fals intelectual, uz de fals, fraudă cu fonduri europene și abuz în serviciu, susținând că datele financiare au fost manipulate.
În urma verificărilor, s-a constatat că în anul 2024, MIPE a raportat suma de 675 milioane de lei ca fiind plătită profesorilor din fonduri europene, deși conducerea ministerului știa că aceste sume vor fi suportate din bugetul de stat. În perioada vizată de audit, la vârful ministerului s-au aflat Adrian Câciu (PSD) și Marcel Boloș (PNL). Raportul de audit menționează, de asemenea, menținerea unor creanțe curente de 5,6 miliarde de lei în bugetul MIPE fără nicio probă privind existența acestora.
Echipa de audit a acuzat ministerul de denaturarea intenționată a realității unei operațiuni economice pentru a crea o imagine falsă și pentru a induce în eroare Parlamentul, Guvernul, Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană. Conform documentelor, prin acest mecanism financiar, MIPE a raportat cheltuieli din bugetul de stat ca fiind cheltuieli care ar fi trebuit recuperate din bugetul UE. Această acțiune a dus, conform auditorilor, la majorarea deficitului bugetar prin asumarea unor acte normative care nu reflectau realitatea financiară.
Decizia de a nu sesiza organele de urmărire penală a fost luată de plenul Curții de Conturi pe 11 august, în ciuda recomandărilor direcției de specialitate. Deși auditorii au revenit cu solicitări subliniind că raportarea frauduloasă a situațiilor financiare a fost făcută cu scopul de a influența deciziile administrative, Direcția Generală Juridică din cadrul instituției a oferit un aviz nefavorabil cererii de sesizare. Această decizie a blocat procesul de investigare a posimelor infracțiuni constatate în cadrul ministerului.
Controlul financiar de stat asupra ministerelor este un mecanism esențial pentru asigurarea transparenței utilizării fondurilor publice și a respectării normelor bugetare. În România, Curtea de Conturi are rolul de a verifica legalitatea și eficiența utilizării banilor de la bugetul de stat, oferind raportări care pot servi drept bază pentru acțiuni juridice în cazul constatării unor nereguli sau a unor abateri financiare grave.